Un nou studiu publicat în PLOS ONE a descoperit că, probabil, lockdown-urile din această perioadă au făcut mult mai dificil să ne amintim cu exactitate momentul exact al unor evenimente importante, scrie The Conversation.

Studiul a plecat de la observațiile medicilor, cărora le-a fost dificil să determine cu exactitate termenul afecțiunilor medicale ale pacienților lor. Ei susțineau că pacienții nu raportau corect evenimente precum debutul simptomelor, dacă acestea începuseră în timpul pandemiei. În cadrul studiului, s-a efectuat un sondaj online, în mai 2022, cu 277 de participanți din Marea Britanie.

Ce li s-a cerut participanților la acest studiu

Respondenților li s-a cerut să spună anul în care au avut loc câteva evenimente recente notabile, cum ar fi finalizarea Brexit-ului sau ziua în care nava container Evergreen a rămas blocată în Canalul Suez. Evenimentele au avut loc din 2017 până în 2021, iar participanții au fost rugați să aleagă un an între 2016 și 2022. De asemenea, a fost inclus un chestionar privind factorii legați de sănătatea mintală, inclusiv anxietatea, depresia, epuizarea mentală și fizică, plictiseala și rezistența. Astfel, s-a constatat că amintirea, de către participanți, a evenimentelor din 2021 a fost mai slabă decât cea din 2019 și 2020, similară cu amintirea evenimentelor din 2017 și 2018. Autorii studiului susțin că era de așteptat ca amintirile participanților despre evenimentele care au avut loc în trecut să fie mai puțin exacte. Dar percepția lor asupra calendarului evenimentelor care au avut loc în 2021, cu un an înainte de sondaj, a fost la fel de inexactă ca și în cazul evenimentelor care au avut loc cu trei sau patru ani mai înainte.

Starea psihologică modifică percepția asupra trecerii timpului

Participanții care au făcut mai multe erori în sincronizarea evenimentelor au fost și cei care au raportat niveluri mai mari de depresie, anxietate și epuizare fizică și mentală în timpul pandemiei, dar mai puțină rezistență. Reziliența, în acest context, se referă la gradul în care o persoană poate găsi modalități creative de a face față situațiilor dificile, de a-și controla reacțiile și de a rămâne pozitivă. O explicație pentru aceste descoperiri poate fi legată de modul în care starea noastră psihologică modifică percepția asupra trecerii timpului, cum ar fi „încetinirea” percepută a timpului, când mintea este mai ocupată.

Markeri în „peisajul nostru temporal”

Mulți participanți la cercetare au avut dificultăți în a-și aminti momentul evenimentelor care au coincis cu lockdown-urile din timpul pandemiei.

Interesant este că aceste constatări privind percepția slabă a cronologiei evenimentelor sunt similare cu cele raportate anterior în cazul deținuților din închisori. În același mod în care ne poziționăm într-un peisaj, folosind marcaje spațiale (de exemplu, știind că o anumită curbă a drumului pe care mergem vine după un copac mare), folosim anumite evenimente, cum ar fi zilele de naștere și sărbătorile din familie, ca markeri în „peisajul nostru temporal”.

În concluzie, autorii studiului susțin că restricțiile COVID, în special închiderile, au eliminat acești markeri care ne „ancorează” în peisajul temporal, iar absența acestor markeri a distorsionat percepția noastră asupra timpului. Altfel spus, ne putem aminti că unele evenimente s-au petrecut, dar pur și simplu nu știm când s-au întâmplat.