Primăria municipiului Bucureşti discută un proiect de aprobare a unui studiu privind strategia energetică a Capitalei, care prevede, printre altele, că locuinţele deconectate de la încălzirea centrală vor fi reconectate obligatoriu în maximum cinci ani la sistemul centralizat, aflat în faliment.

Proprietarii de centrale termice individuale vor avea ca unică alternativă să îşi asigure, în acelaşi interval, o sursă de căldură care să provină din surse regenerabile.

Studiul aflat în discuţia Primăriei Capitalei a fost redactat de către o firmă privată, în baza unui contract încheiat cu municipalitatea la sfârşitul anului 2007, şi este prezentat pe site-ul instituţiei în dezbatere publică, termenul fiind 14 mai.

Documentul prevede ca acei consumatori deconectaţi de la sistemul de încălzire centralizată să fie notificaţi că „trebuie” să se reconecteze într-o perioadă limită considerată rezonabilă, de 3-5 ani.

„Consumatorii vor fi notificaţi asupra posibilei date când va fi posibilă conectarea la sistemul de încălzire centralizat, oferindu-le un termen limită rezonabil pentru obligativitatea conectării. Mulţi consumatori din zonele cu încălzire centralizată s-au debranşat de la sistemul de termoficare şi sunt în prezent încălzite pe bază de gaz natural (centrale individuale). Când se va hotărî că soluţia viitoare de încălzire în Bucureşti va fi încălzirea centralizată, trebuie să se impună consumatorilor actuali cu încălzire individuală pe bază de gaz natural să se conecteze la sistemul de termoficare sau sursa lor de căldură să provină din surse regenerabile. Trebuie stabilit în care din zonele în care în prezent nu există sistem de încalzire centralizată alimentarea cu energie termica se va face din surse individuale pe bază de energie regenerabilă şi în care dintre acestea alimentarea se va face prin conectarea la sistemul de încălzire centralizată”, se arată în document.

Autorii materialului nu explică şi modul în care ar putea fi instalate surse de energie regenerabilă (energie solară, biomasă sau biocombustibil, pompe de căldură bazate pe electricitate verde) într-un bloc în care nu toţi locatarii dispun de sisteme individuale de încălzire, dar admit că în numai 50% dintre clădirile din Bucureşti pot fi instalate sisteme de panouri solare.

RADET este în faliment

Este estimat însă că ţinta privind conectarea consumatorilor de gaz natural la sistemul de termoficare va fi atinsă, în funcţie de scenarii, între 2018 şi 2025.

Documentul relevă totodată că au fost analizate diferite puncte slabe la nivel organizaţional, structural şi de management pentru sistemul de termoficare din Bucuresti, dintre care una principală este falimentul RADET.

„În prezent, RADET este declarat în stare de faliment. Atitudinea Primăriei municipiului Bucureşti a fost până acum destul de relaxată şi putem vedea că majoritatea directorilor care au adus RADET-ul în această situaţie sunt încă în funcţie. Primăria va trebui să scoată RADET-ul din această situaţie şi astfel subvenţiile nu vor mai fi aproximativ 75%, ci semnificativ mai mari. Datoria RADET-ului este considerată istorică şi ar fi trebuit negociată în urmă cu mulţi ani. Este absolut necesar aducerea RADET-ului într-o situaţie normală de funcţionare, înainte de privatizare”, se arată în material.

Studiul mai relevă că RADET a ajuns în anii ‘90 la un număr mai mare de 6.000 de angajaţi şi cu toate că personalul a fost redus de atunci, dimensiunea o face „mai mult sau mai puţin autosuficientă”.

Documentul mai indică că totalul costului de reconstrucţie şi extindere a sistemelor de distribuţie este calculat la aproximativ 1,18 miliarde euro pentru perioada 2009-2020 (aproximativ 100 milioane euro/an), investiţie asigurată de către investitorii privaţi şi din taxele de conectare de la noii consumatori.

Taxă de racordare, între 1.200 şi 3.500 euro

Taxa de racordare la reţeaua de termoficare este indicată între 1.200 şi 3.500 euro. O altă recomandare este eliminarea subvenţiilor generale şi introducerea unor subvenţii acordate pe criterii sociale, odată cu divizarea Capitalei în 10-15 zone de distribuţie.

„Reconstrucţia va reduce pierderile de căldură cu aproximativ 50%, având ca rezulat o reducere a emisiilor de CO2 cu circa 130.000 t/an. Totuşi, atunci când sistemul de distribuţie va fi extins la aproape dublu faţă de cel existent, pierderile de căldură vor fi la acelaşi nivel ca în prezent. Pierderile de căldură nu au fost niciodata calculate sau măsurate cu exactitate, iar în diferite rapoarte se găsesc valori cuprinse între 15% şi 35%”, se atenţionează în studiu.

Autorităţile au mai încercat în 2002, pe fondul creşterii numărului de cereri de debranşare de la sistemele centralizate de încălzire, să interzică centralele termice de apartament, invocând problemele create de acestea asupra mediului înconjurător. Guvernul a elaborat atunci diferite proiecte, printre care şi un act normativ care să oblige proprietarii de centrale de apartament să achite o parte din contravaloarea facturii aferente apartamentului vecin racordat la sistemul centralizat.

Încercările de interzicere a centralelor de apartament au eşuat din cauza problemelor de legalitate, iar funcţionarii care au prezentat planurile autorităţilor au fost demişi, procedurile birocratice pentru instalarea unor astfel de microcentrale fiind însă ulterior înăsprite.

SURSA: Mediafax