Locul absolut superb din România care a devenit o ruină
Locul absolut superb din România! Munții Hunedoarei, cu peisajele lor sălbatice și fermecătoare, au fost mereu o atracție pentru iubitorii naturii și drumeții. În secolul trecut, acești munți au fost mărturie pentru construirea unor cabane montane memorabile, oferind adăpost turiștilor și aventurierilor în căutarea frumuseții naturii.
Cu toate acestea, soarta unora dintre aceste cabane a fost crudă, fiind distruse de incendii sau lăsate în paragină de trecerea implacabilă a timpului. Chiar și dispărute, aceste locuri păstrează amintiri vii pentru cei care le-au vizitat în trecut.
Cabana Pietrele din Retezat
Printre cele mai vechi cabane montane din Hunedoara, Cabana Pietrele din Retezat rămâne în memoria celor care au explorat locul. Construită în anul 1936 de către clubul de turism Touring Club din Deva, această cabană a fost situată la 1.480 de metri altitudine și a devenit un loc de adăpost pentru drumeți și turiști care explorau primul parc național din România.
Deschisă pentru turiști în toamna anului 1936, Cabana Pietrele a fost sfințită printr-o ceremonie religioasă la 15 august 1937. În primii ani de la înființare, cabana a fost gestionată cu grijă de către o femeie puternică și înțeleaptă, Maria Magdalena Hamz, născută în 1894 în satul Câmpul lui Neag, situat la poalele Retezatului.
Pentru Maria Magdalena din Retezat, cabana nu era doar o simplă clădire. Aici, ea a oferit adăpost fugariilor din calea războiului și ultimilor haiduci din ținuturile Hunedoarei, înainte de instaurarea regimului comunist. Fotografiile vechi surprind-o pe Maria Magdalena în mijlocul grupurilor de turiști ajunși la Pietrele sau singură, purtând cu mândrie o pușcă sau un topor.
„A fost un personaj deosebit, care se conturează în istoricul Munţilor Retezat, o bună cunoscătoare a muntelui, primul ghid montan care a parcurs acest teritoriu şi care a marcat primele trasee montane cu momâi”, spuneau administratorii complexului Pietrele.
În decursul decadelor, Cabana Pietrele a devenit un refugiu binecunoscut pentru turiștii dornici să exploreze traseele cele mai populare din zonă. Prin văile Stânişoarei, Pietrele, Valea Rea, valea Vârfului Mare și culmea Lolăii, călătorii porneau spre aventuri care îi purtau spre crestele înalte, atingând altitudinea de 2.500 de metri, și către lacurile glaciare fermecătoare de la poalele acestora.
Vechea Cabană Pietrele nu a scăpat de nenorocire. Într-un trist incident din 2007, cabana a fost distrusă într-un incendiu violent care a pornit de la un horn deteriorat. Cu toate acestea, amintirea Cabanei Pietrele continuă să trăiască prin cabana Stânişoara și căsuțele din jurul ei. Aceste locuri pitorești pot găzdui acum turiști și aventurieri, oferind adăpost pentru peste 150 de oameni vara și aproximativ 70 de persoane iarna.
Motelul din Râușor a ars
În inima frumuseții naturale a Munților Retezat se află stațiunea Râușor, un loc care a evoluat dintr-o simplă colonie muncitorească într-o destinație turistică populară. Aflată la aproximativ 30 de kilometri de Hațeg, stațiunea Râușor își are rădăcinile în anii ’70, când primele construcții au apărut în această zonă de la altitudinea de 1.300 – 1.400 de metri.
În deceniile trecute, aceste meleaguri erau dominate de păduri dese, iar transformarea lor a început odată cu construirea primelor barăci pentru muncitorii și minerii implicați în proiectul Amenajării hidroenergetice de pe Râul Mare – Retezat. Vechea colonie a fost demontată, făcând loc construcției primului complex turistic în anii ’80. Este vorba despre un motel destinat în special angajaților Combinatului Siderurgic din Hunedoara.
În timpul acestui proces, Râușorul a devenit și baza pentru Serviciul Salvamont Hunedoara.
În vara anului 2008, celebrul motel al combinatului din Hunedoara a fost distrus complet de un puternic incendiu.
Cabanele din Retezat au fost uitate
Anul 2020 a marcat încheierea unei epoci pentru una dintre cele mai vechi cabane turistice din Retezatul Mic. Este vorba despre cabana veche din Cheile Buții. Un incendiu devastator a distrus această cabană veche, lăsând în urmă doar amintiri și cenușă.
Pompierii au luptat cu focul, dar izolarea acestei cabane a făcut imposibilă salvarea ei.
„Cel mai apropiat hidrant se afla la 5 kilometri distanţă de focar, pompierii militari reuşind să alimenteze cu apă autospecialele din lacul din apropiere”, informa în 2020 Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Hunedoara.
Cheile Buții, în județul Hunedoara, au fost mereu o atracție pentru iubitorii de excursii montane și speologie.
Pe lângă cabana din Cheile Buții din România, și alte cabane montane din zonă au avut un destin asemănător. Cabanele Rotunda și Câmpușel, parte a complexului turistic Brădățel, și-au pierdut strălucirea după 1990, ajungând aproape la stadiul de ruină. Cabana Straja din Masivul Vâlcan, cea mai veche stațiune montană din Straja, a fost și ea demolată. Clădirea ridicată în anii ’30 a ajuns, în ultimii ani, într-o stare avansată de degradare.
Cabana Prislop a fost un reper turistic
Construită cu mult timp în urmă, în anii ’50, Cabana Prislop din România a fost gândită inițial ca un loc de relaxare pentru muncitorii de la:
- uzina mecanică din Cugir
- Combinatul siderurgic Hunedoara
Așezată la aproximativ 1.200 de metri altitudine, pe traseele drumurilor forestiere care serpuiesc în Munții Șureanu din zona Orăștiei și Cugirului, cabana a fost în trecut gazda călătorilor și a pasionaților de natură, oferind adăpost pentru peste 80 de turiști.
După 1990, cabana a fost supusă unor renovări considerabile, devenind ulterior o tabără școlară administrată de uzina din Cugir. Cu toate acestea, trecerea timpului, lipsa îngrijirii și condițiile meteorologice aspre au lăsat urme adânci asupra acestei așezări. În prezent, Cabana Prislop din Munții Șureanu se află într-o stare precară, aproape de prăbușire.
