Locul interzis din România. Femeile N-AU voie să pună piciorul aici (FOTO)

loc unic în România. femeile au interzis

SURSA FOTO: colaj foto Capital/Dreasmtime

Loc unic în România! Femeile N-AU voie să pună piciorul în acest loc sfânt. Cum arată și unde se află „locul interzis” persoanelor de gen feminin?

Mănăstirea Ponor, loc interzis femeilor

Mănăstirea Ponor este vestită pentru păstrarea regulilor străvechi, asemănătoare celor de pe Sfântul Munte Athos. Este una dintre puținele mănăstiri din România care interzic accesul femeilor. În contrast, se află o mănăstire de maici în apropierea Mănăstirii Ponor, care interzice accesul bărbaților.

Mănăstirea Ponor este localizată în comuna Ponor, județul Alba, la aproximativ 40 de kilometri de Aiud. Starețul mănăstirii este Irineu Curtescu, care, în perioada anilor 1990-2000, a trebuit să se nevoiască la Schitul Prodromu de pe Sfântul Munte Athos.

În apropierea acestei mănăstiri se află un alt lăcaș de cult unde viețuiesc 16 maici și surori, avându-l ca stareț tot pe Irineu Curtescu. Cele două mănăstiri au programe asemănătoare, însă la cea de maici privegherile se desfășoară în zilele de duminică, marți și joi, iar sâmbăta slujba este comună.

Regulile sunt stricte în ambele mănăstiri: la cea de călugări, femeile nu au voie să intre, iar la cea de maici, accesul bărbaților este interzis.

Mănăstirea Ponor (SURSA FOTO: Facebook, Descopera Munții Apuseni)

Femeile n-au voie nici în Mănăstirea Frăsinei

De altfel, femeile n-au voie nici în Mănăstirea Frăsinei. Este situată în comuna Muereasca, județul Vâlcea, la 25 de kilometri de Râmnicu Vâlcea. Mănăstirea Frăsinei interzice accesul femeilor prin legământ. Biserica Mănăstirii Frăsinei poartă hramul Adormirea Maicii Domnului. Ea se află într-un ansamblu de clădiri ce formează o cetate, ctitorit de Sfântul Ierarh Calinic.

Interdicția privind accesul femeilor a fost impusă de Episcopul Calinic, după o perioadă de doi ani de rugăciune pe Sfântul Munte Athos. Femeile sunt ținute la distanță de mănăstirea respectivă nu printr-un control riguros, ci prin legământ, pe care mulți îl consideră un blestem. Legământul a fost lăsat de Sfântul Ierarh Calinic, episcopul Râmnicului Noului Severin, la data de 17 ianuarie 1867. A fost gravat pe o piatră așezată la doi kilometri de mănăstire.

„Acest sfânt locaş s-a clădit din temelie spre a fi chinovie de părinţi monahi şi fiindcă din partea femeiască putea să aducă vreun scandal monahilor vieţuitori acolo, de aceea sub grea legătură s-a oprit de la acest loc să mai treacă înainte, sub nici un chip, parte femeiască. Iar cele ce vor îndrăzni a trece să fie sub blestem şi toate nenorocirile să vie asupra lor, precum: sărăcia, gârbavia şi tot felul de pedepse, şi iarăşi celor ce vor păzi această hotărâre să aibă blagoslovenia lui Dumnezeu şi a smereniei noastre şi să vină asupra lor tot fericitul bine”, spune legământul.

Mănăstirea Frăsinei (SURSA FOTO: Facebook, Manastirea Frasinei)