Restructurarea economiei dupa criteriile economiei de piata presupune regruparea factorilor de productie i structuri competitive, avind ca obiectiv prim obtinerea profitului. Decurge de aici necesitatea existentei unei circulatii libere a capitalului, a pamintului si a fortei de munca.
in acest sens, strategia guvernamentala isi propune sa imbunatateasca functionarea pietei de capital, prin scoaterea la privatizare de noi societati din domeniile: energie, petrol si gaze, agricultura, turism, alaturi de cele industriale, precum si prin garantarea unor conditii stabile si atragatoare pentru investitorii romini si straini.
Este interesant ca pentru prima data itr-un document guvernamental se vorbeste de formularea ofertelor de investitii itr-un limbaj familiar investitorilor straini. O prima itrebare pe care o pune i mod firesc orice om de afaceri este: Cine e de fapt proprietarul unei itreprinderi care urmeaza a se privatiza sau care doreste sa coopereze si cum isi poate demonstra calitatea de proprietar. Cum va dovedi, spre exemplu, un minister oarecare, legitimitatea sa ca negociator pentru vinzarea unei itreprinderi, fara a avea dovada proprietatii. in al doilea rind, modul de raportare a rezultatelor economice, diferit de cel folosit i sistemul standardizat international de contabilitate, face dificil dialogul si evaluarea perspectivelor financiare. Programul national de armonizare a legislatiei contabile cu Directivele Uniunii Europene si asimilarea Standardelor Internationale de Contabilitate, adoptat la sfirsitul anului 1999 a prevazut, pentru anul 2000, extinderea ariei de aplicare a reglementarilor armonizate, itr-o prima etapa numai la itreprinderile cotate la bursa, regii si companii nationale si alte societati cotate pe piata de capital. Mutarea centrului de greutate al privatizarii pe piata valorilor mobiliare impune o extindere rapida a reglementarilor armonizate la celelalte itreprinderi incluse i oferta de privatizare. Se impune, de asemenea, dezvoltarea cantitativa si calitativa a activitatii CMVM, care s-a dovedit i anii precedenti incapabila sa evite disfunctiile i gestiunea actiunilor la SIF-uri si, mai ales, i supravegherea fondurilor de investitii.
O alta dificultate pentru accelerarea procesului de privatizare o constituie volumul mare la care a ajuns blocajul financiar. La sfirsitul anului 2000, suma facturilor aflate i circuitul de compensare al Institutului de Management si Informatica isuma 148.676 miliarde lei, cifra echivalenta cu dublul datoriei publice interne. Ca termen de referinta pentru capacitatea de surmontare a situatiei, amintim ca i itregul an 2000 s-a reusit compensarea unor creante de 32.000 miliarde lei. Gestiunea itreprinderilor, i special de stat, este grevata suplimentar de datorii fiscale isumind 68.813 miliarde lei.
Liberalizarea factorilor de productie
Un alt factor de productie pentru care se impune dezvoltarea unei piete functionale este pamintul. Farimitarea excesiva a proprietatii agricole, ca efect al reformei funciare din 1991, este una dintre explicatiile pentru randamentele agricole mediocre. Circa 70% din gospodariile taranesti au sub 2 ha, ceea ce le condamna la o agricultura patriarhala, cu mijloace tehnice rudimentare. Caile pentru atingerea unei suprafete medii pe exploatatie agricola de 20- 25 ha, ca i Uniunea Europeana, sunt, fie asocierea i diferite forme (de exemplu, cooperatie de tip Reiffeisen), fie concentrarea exploatarii prin arendare sau cumpararea de pamint, mai ales ca peste 60% din terenurile agricole sunt detinute de oraseni. Functionarea unei piete a pamintului, care sa permita concentrarea proprietatii, este ica frinata de lipsa actelor finale de proprietate asupra pamintului. Ceea ce s-a cerut primariilor rurale, sa restabileasca perimetrul si sa masoare singure proprietatile funciare este o absurditate, mai ales i lipsa unei activitati cadastrale corespunzatoare. Practica reformelor agrare precedente din Rominia arata ca, la succesul acestora, un aport important au avut itotdeauna specialistii militari. Preconizata disponibilizare de cadre din Armata ar putea oferi, ca alternativa de ocupare, sprijinirea finalizarii reformei funciare. in sfirsit, pentru restabilirea echilibrului cerere-oferta pe piata muncii, se va recurge cu precadere la valorificarea potentialului de dezvoltare a sectorului de itreprinderi mici si mijlocii. Noul Minister al intreprinderilor Mici si Mijlocii si Cooperatiei isi propune ca utilizind facilitatile conferite de Legea nr. 133 / 1999, reactivata, precum si prin atragerea de fonduri pentru sprijinirea itreprinzatorilor privati prin programe internationale, sa creeze minimum 760.000 noi locuri de munca, absorbind astfel personalul disponibilizat prin restructurarea itreprinderilor de stat. Pe aceasta cale capata pondere i economia romineasca clasa de mijloc, principalul garant al dezvoltarii democratice a tarii. Reluarea isa a producerii de rentieri, prin sistemul platilor compensatorii, cind i tara sunt atitea lucruri de facut, pare o solutie i totala contradictie cu spiritul general auster al programului de guvernare. in RDG, pregatirea privatizarii a iceput cu zugravirea, vopsirea si curatirea incintei itreprinderii si a imprejurimilor.