Noua generație are alte așteptări de la locuri de muncă, iar cei mai mulți dintre ei nu mai sunt dispuși să facă compromisuri în ceea ce privește viața personală. Mai mult, aceștia doresc un mediu prietenos și un salariu atractive.
Noile cerințe ale generației tinerilor absolvenți pe piața muncii
Pe fondul unei piețe a muncii tot mai competitive, tinerii absolvenți își exprimă clar cerințele pentru un loc de muncă:
- mediu de lucru prietenos
- salarii atractive
- flexibilitate
- oportunități de dezvoltare personală și profesională
Potrivit datelor Eurostat, România se confruntă cu una dintre cele mai ridicate rate de șomaj în rândul tinerilor cu vârste între 15 și 29 de ani din Europa.
Această statistică subliniază atât presiunea pe care o resimt companiile de a atrage forță de muncă tânără, cât și preferințele tot mai stricte ale absolvenților.
Aspirațiile absolvenților
La târgurile de joburi destinate absolvenților, cuvântul de ordine este „flexibilitate”. Tinerii nu mai sunt dispuși să facă compromisuri în ceea ce privește echilibrul dintre viața profesională și cea personală.
Aceste așteptări reies clar din răspunsurile tinerilor prezenți la astfel de evenimente:
„Un program flexibil și oportunități de dezvoltare personală și profesională” sunt printre principalele criterii pentru alegerea unui loc de muncă.
În plus, tinerii își doresc un salariu de minimum 4.000 de lei, beneficii extra-salariale și opțiunea de a lucra într-un format de muncă hibrid. Deși tinerii sunt la început de carieră și experiența practică le lipsește, cerințele lor sunt îndrăznețe și bine conturate.
Un exemplu este un proaspăt absolvent care aspiră la o carieră în vânzări și marketing, declarând pentru ProTV:
„Am învățat ceva la facultate, dar acum trebuie să-mi construiesc experiența.”
Provocările angajatorilor
În încercarea de a răspunde acestor așteptări, companiile sunt nevoite să adapteze pachetele de oferte.
Totuși, angajatorii se confruntă cu dificultăți în retenția angajaților entry-level, un fenomen remarcat de Florin Hulea, reprezentant al unei companii de recrutare, care afirmă că există cazuri în care tinerii renunță chiar din prima zi de training sau înainte de data de începere.
„Vin o zi, două și realizează că nu e pentru ei. Este o realitate crudă a companiilor care oferă joburi entry level pentru că oamenii renunță. Sunt unii care renunță înainte de data de start, alții renunță în prima zi de training.
Unii spun că pleacă din țară, alții invocă diferite probleme personale, dar îi vedem că s-au angajat la altă companie. Majoritatea se întorc la un interval de 4 -5 luni la noi, vor să aplice pentru că acest comportament îl aplică și cu alți angajatori”, spune acesta.
O mare parte dintre tineri invocă motive diverse pentru a părăsi locul de muncă, însă mulți se întorc după câteva luni cu aceeași cerință de flexibilitate și beneficii, observând că situația este similară și la alți angajatori.
Această instabilitate în rândul forței de muncă tinere ridică probleme în ceea ce privește costurile de recrutare și training pentru companii. În plus, pentru mulți angajatori, această tendință de rotație rapidă impune găsirea unor noi metode de retenție, inclusiv stimulente financiare sau beneficii care să răspundă nevoilor exprimate de noile generații.
Reconversia profesională și oportunitățile limitate pentru persoanele peste 40 de ani
Pe de altă parte, pentru persoanele cu experiență sau pentru cei care caută o reconversie profesională la o vârstă mai înaintată, obstacolele sunt vizibile.
Este cazul unei foste profesioniste din domeniul juridic, care s-a întors în România după o perioadă petrecută în străinătate și afirmă că își găsește cu greu un loc de muncă potrivit.
„Cu o vârstă de peste 45 de ani, aplici cu CV-uri și aștepți,” spune ea, subliniind dificultatea de a intra pe piața muncii după o pauză sau o schimbare de carieră.
O altă provocare pentru viitorul forței de muncă, conform unui studiu realizat de Catalyst Solutions, este automatizarea anumitor sarcini repetitive, cum ar fi traducerile, munca în call-center sau introducerea de date.
Automatizarea acestor activități ar putea elibera resurse importante în cadrul companiilor, dar impune totodată ca angajații să fie pregătiți pentru un mediu de lucru din ce în ce mai digitalizat și să posede abilități specifice pentru a se adapta schimbărilor.