Planurile, care urmează să fie adoptate de executivul UE săptămâna viitoare, ar extinde interdicțiile actuale, din 2009, menite să reducă expunerea la fumatul pasiv în locurile publice, la locurile de muncă și în transportul public.

Cea mai recentă versiune a proiectului, supusă modificării, urmărește curățarea spațiilor publice de toți aerosolii, nu doar de fumul de țigară, reflectând îngrijorările cu privire la riscurile pe care le prezintă noile produse din tutun, cum ar fi țigările electronice, relatează Euronews.

Orientările nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic

Orientările nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic, dar oferă un cadru pe care ar trebui să-l urmeze statele membre, ca parte a eforturilor mai ample de a reduce cancerul legat de tutun. Comisia Europeană susține că primii ani de implementare a interdicțiilor privind fumatul – 2009-2012 – au înregistrat deja o scădere a expunerii.

Vizarea noilor produse din tutun

Noile recomandări ale Comisiei urmăresc să abordeze o gamă mai largă de produse emergente, inclusiv „produse din tutun încălzit și țigări electronice, indiferent dacă conțin nicotină sau fără nicotină”.

De asemenea, Comisia dorește să includă și „surogatele de tutun și orice alte produse care emit fum și/sau aerosoli”, se arată în documentul scurs.

Aceste produse, adesea comercializate ca alternative mai sigure la fumatul tradițional, încă expun pe cei din jur la substanțe chimice nocive prin aerosoli la mâna a doua, se arată în document.

„Dovezile privind utilizarea produselor emergente ca ajutor pentru încetare sunt neconcludente”, se arată în document.

Reprimarea vine pe fondul dovezilor tot mai mari că expunerea la mâna a doua la „aerosoli din țigările electronice, atât cu nicotină, cât și fără nicotină, îi expun pe cei din jur la niveluri cuantificabile de particule și toxici și contaminanți cheie”, se spune în proiect.

Noile zone cu interdicții pentru fumători

O caracteristică cheie a propunerii este extinderea interdicțiilor de fumat în diferite spații în aer liber, care până acum a fost reglementată de la caz la caz, în fiecare stat membru.

„Nivelul de acoperire a regulilor împotriva fumatului variază foarte mult în funcție de tipul de medii fără fumat, iar nivelul general de acoperire a spațiilor exterioare fără fumat este scăzut”, a subliniat Comisia pentru a justifica necesitatea unor interdicții mai extinse în spațiile publice.

Conform noilor linii directoare, zonele exterioare sau semi-exterioare – definite ca spații parțial acoperite sau închise, cum ar fi acoperișuri, balcoane, verande și terase – asociate cu unități de servicii precum restaurante, baruri și cafenele ar trebui să devină zone în care fumatul este interzis.

Nodurile de transport public, inclusiv stațiile de autobuz și aeroporturile, ar fi, de asemenea, zone în care nu se va fuma. Interzis va fi fumatul și în zonele exterioare legate de locurile de muncă, spitale și case de bătrâni.

Sunt incluse și zonele de recreere în care sunt prezenți copii, inclusiv locuri de joacă publice, parcuri de distracție, piscine și grădini zoologice, precum și spațiile de învățământ, de la cele pentru copii preșcolari, până la centre universitare.

Lobby pentru tutun

Propunerea Comisiei, planificată inițial pentru luna ianuarie, a fost amânată, stârnind îngrijorări cu privire la angajamentul UE față de agenda sa anti-tutun.

O reformă legată de Directiva UE privind impozitarea tutunului a fost împinsă până în 2025, iar unele voci afirmă că industria tutunului a influențat aceste decizii.

Într-un raport din decembrie 2023, Ombudsmanul UE a criticat Comisia pentru că nu a dezvăluit întâlnirile pe care le-a avut cu lobbyiștii din industria tutunului.

În ciuda acestor eșecuri, comisarul pentru sănătate, Stella Kyriakides, pare să actualizeze recomandările Consiliului, cu doar câteva săptămâni înainte de sfârșitul mandatului actualei Comisii.

„Consumul de tutun, dependența de nicotină și bolile induse de tutun nu ar trebui să aibă loc în viitorul Europei”, a spus Kyriakides.

Orientările revizuite fac parte din planul mai amplu de combatere a cancerului, care urmărește o „generație fără tutun” până în 2040, să reducă consumul de tutun cu 30% până în 2025 și să reducă ponderea populației UE care fumează la doar 5%.