Pentru unii, un moft, pentru alţii, un simbol al statutului social, dar pentru toată lumea, marca ce defineşte luxul, Louis Vuitton a deschis, la Bucureşti, primul magazin din România. Ar putea urma şi altele.

Presa internaţională scria, zilele trecute, că 94% dintre femeile din Tokyo, cu vârste între 20 şi 30 de ani, deţin un produs Louis Vuitton. Procentele par ameţitoare, dar, mai în glumă mai în serios, Jean-Marc Gallot, preşedintele Louis Vuitton, spune că acesta este obiectivul lui şi în România. Exagerare? Poate doar puţin, dacă ţinem cont de faptul că românilor nu le-a fost nici până acum străină această marcă. „Cunoaştem clienţii români, pentru că au făcut cumpărături în magazinele noastre din alte ţări europene, şi, bazându-ne pe asta, credem că oamenii aşteaptă cu nerăbdare venirea noastră la Bucureşti, ceea ce reprezintă pentru noi o oportunitate de afaceri“, spune Gallot într-un interviu acordat revistei Capital. Chiar şi aşa, grupul francez LVMH a studiat piaţa locală timp de trei-patru ani înainte de a lua decizia în privinţa deschiderii magazinului.

Strategul expansiunii internaţionale a Louis Vuitton este rezervat în dezvăluirea obiectivelor financiare pentru anul acesta (motivând prin listarea grupului la bursa pariziană), dar spune că „atunci când intri pe o piaţă nouă, mai important decât cifrele este să înţelegi cultura ţării, ce aşteaptă oamenii de la magazinul tău“. Şi asta s-a şi făcut în ultimii trei – patru ani, când mai mulţi manageri ai grupului ne-au vizitat ţara de nenumărate ori, căutând locaţia ideală pentru magazin şi discutând cu stilişti şi jurnalişti pentru a înţelege cultura locală. Toate eforturile s-au concretizat într-un spaţiu care „de astăzi, este magazinul meu favorit“, declară Gallot, zâmbitor. Şi, pentru a convinge că nu este o declaraţie de curtoazie, adaugă: „De fiecare dată când deschidem un magazin nou, punem în el tot ce are Louis Vuitton mai bun. S-a pus multă energie în acest magazin, de la obţinerea spaţiului la design, şi cred că rezultatul este impresionant“.

Tot pentru a pregăti inaugurarea magazinului, LVMH a lucrat cu Poliţia Română şi cu autorităţile locale în cadrul unei campanii menite să stopeze vânzările de produse contrafăcute. „Ne-au fost de mare ajutor şi au arestat deja câteva persoane care vindeau falsuri. Vom continua lupta până în ziua în care falsificatorii nu vor mai exista“, spune fără ezitare Gallot. De menţionat că Louis Vuitton a văzut în România un potenţial mai mare decât în Polonia, unde nu are deocamdată o prezenţă.

Galliera, vârful de lance al vânzărilor

Şi totuşi, care este profilul clientului Louis Vuitton? În general este femeie, dar managerii văd potenţialul şi în zona produselor pentru bărbaţi, aceştia reprezentând un segment de clienţi aflat în creştere. „Unii sunt clienţi experimentaţi, obişnuiţi cu ceea ce înseamnă luxul, dar descoperim că baza de clienţi devine tot mai largă. Nu doar datorită faptului că avem acum genţi care sunt mai accesibile tinerilor, ci şi pentru că avem o serie de accesorii, precum curele, ochelari de soare, bijuterii şi haine, obiecte ce s-au dovedit ideale pentru clienţii care vor să aibă primul lor obiect Louis Vuitton“, spune Gallot.

Este o declaraţie cel puţin îndrăzneaţă, atunci când vine de la managerul celui mai mare grup de produse din lux din lume, dar care, pusă în context, dezvăluie întreaga strategie a companiei. „Suntem o companie serioasă şi bineînţeles că vrem să vindem cât mai mult posibil, dar dacă nu vindem un timp, şi clienţii se întorc de mai multe ori în magazine, cerând informaţii despre produse, până în ziua în care îşi permit să cumpere un produs, suntem fericiţi“. Şi asta pentru că întreaga filosofie a brandului se învârte în jurul experienţei luxului, care nu are nimic de a face cu bogăţia. După cum spune Gallot, este un „cocktail magic de tradiţie şi inovaţie“.

Şi tocmai pe această magie se bazează managerul când spune că mult discutata criză financiară mondială nu îi dă emoţii în ceea ce priveşte vânzările brandului. „Până acum, nu am avut nicio dificultate“, afirmă Gallot, căutând cu privirea o bucată de lemn în care bate apoi, superstiţios, de trei ori. „Multe branduri nu sunt lideri adevăraţi, şi pentru a avea succes preferă să urmeze la zi tendinţele din modă“, explică managerul. „Fiind liderii modei de lux la nivel mondial, credem că avem de îndeplinit o misiune: aceea de a merge la nivelul următor, de a nu ne uita la competiţie, ci la viitor. Din acest motiv nu avem o abordare locală, ci una globală, care se adresează tuturor ţărilor. Vrem să fim pionieri şi să surprindem clienţii la nivel mondial“, adaugă el. Iar exemplul ce susţine această afirmaţie este lansarea celui mai recent produs al mărcii, şi anume geanta Galliera, creată nu pentru a cuceri o anumită piaţă, ci segmentul femeilor tinere, de succes, dinamice. Mai mult, acesta este produsul de la care atât el, cât şi Camelia Trandafir, managerul magazinului din incinta hotelului JW Marriott, aşteaptă cele mai mari vânzări. Preţul modelului Galliera GM este de 915 euro, conform site-ului companiei. De asemenea, preţul unei genţi de voiaj poate ajunge la 4.100 de euro (modelul Alzer 80).

Jean-Marc Gallot lucrează în industria luxului de 20 de ani, şi spune că fiecare marcă pentru care a lucrat în acest timp a avut o contribuţie definitorie în modelarea sa. Ce-şi doreşte de la cel mai nou magazin al mărcii pe care o coordonează? „Vreau să văd că oamenii intră în magazin căutând experienţa Louis Vuitton. Mai mult, în ziua în care primul client va veni la noi cu o cerere specială, vom şti că am făcut un pas important, că mesajul mărcii a fost transmis“, conchide el.

«Galliera, cel mai nou produs al mărcii, nu a fost creat pentru o piaţă anume, ci pentru femeile tinere, de succes, dinamice.»
Jean-Marc Gallot, preşedintele Louis Vuitton

Imperiul luxului

• Louis Vuitton deţine 400 de magazine în 60 de ţări, cel din Bucureşti fiind inaugurat înaintea unor pieţe mai mature, precum cea poloneză. Brandul Louis Vuitton aparţine grupului francez Moet Henessy Louis Vuitton (LVMH), grup adesea definit ca fiind cel mai mare din industria luxului.

• LVMH desfăşoară activităţi în mai multe domenii, printre care vinuri şi băuturi alcoolice, parfumuri şi cosmetice, ceasuri şi bijuterii, şi deţine mărci precum Givenchy, Donna Karan, Tag Heur, Kenzo, Dior sau Sephora. Grupul este condus de Bernard Arnault, unul dintre primii zece miliardari ai lumii.

• În România, LVMH este prezent din 2006, când a fost inaugurat primul magazin Sephora.