Criticii susțin că Uniunea Europeană se va confrunta cu probleme cu Israelul și Egiptul, în ciuda entuziasmului Bruxelles-ului. Când șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a semnat un acord pentru a aduce gaze din Israel, prin Egipt, către Uniunea Europeană, a dorit în mod clar ca decizia să fie considerată drept o mare realizare.
La ceremonia desfășurată la un hotel de cinci stele din Cairo, von der Leyen a salutat acordul, despre care a spus că este un „pas istoric”, de desprindere de energia rusă și spre o „tranziție verde”, relatează Al Jazeera.
Memorandumul va permite ca Israelul – care a devenit în ultimii ani un exportator de gaze din rezervele pe care le deţine în apele teritoriale din Marea Mediterană, dar care nu dispune de gazoducte spre UE- să-şi canalizeze resursele spre conducta pe care o are spre Egipt. Aici gazele vor fi lichefiate şi vor pleca spre Europa.
Optimismul lui von der Leyen, primit cu scepticism
„Reafirmăm angajamentul nostru comun și hotărârea de a accelera tranziția energetică și a dezvolta o economie eficientă din punctul de vedere al resurselor, echitabilă din punct de vedere social și cu emisii reduse”, a spus șefa Comisiei Europene la conferința de presă comună cu președintele egiptean Abdel Fattah el-Sisi.
Memorandumul de înțelegere privind livrarea de gaze naturale prin Egipt, unde gazul va fi lichefiat înainte de a fi expediat în Europa, ar pune „punct dependenței blocului comunitar de combustibilii fosili din Rusia”, potrivit lui von der Leyen.
Comentariile optimiste ale șefei Executivului UE au fost primite cu scepticism de către organizațiile care monitorizează politica energetică a UE și tranziția către energia verde. Acestea susțin că acordul va face foarte puțin pentru a acords Uniunii independența dorită față de guvernele problematice sau pentru a promova o tranziție energetică solidă din punct de vedere ecologic și social.
Desprinderea de dependența rusă
Bruxelles-ul a căutat să-și diversifice aprovizionarea cu energie după ce, anul trecut, a importat aproximativ 40% din gaze de la Moscova. Companiile ruse au oprit livrările către mai multe țări „neprietenoase” care au refuzat să accepte schema de plată a Moscovei în ruble pentru gaze, obligând și mai multe statele UE să caute alternative.
„Sunt recunoscătoare că sunteți dispuși să creșteți livrările de gaz către Uniunea Europeană, prin Egipt”, a spus von der Leyen, adresându-se prim-ministrului israelian Naftali Bennett. Dar nu toată lumea este de acord cu acordul UE-Israel și Egipt.
UE trece de la un regim represiv la alte două
„Uniunea Europeană trece de la un regim represiv la alte două”, a declarat Pascoe Sabido, cercetător la Corporate Europe Observatory, pentru Al Jazeera. „UE vrea să obțină gaze în detrimentul respectării drepturilor omului”, a acuzat Sabido. Atât Cairo cât și Tel Aviv sunt acuzate de încălcări grave ale drepturilor omului și crime de război.
Președintele egiptean el-Sisi și-a atras critici din partea țărilor occidentale pentru urmărirea în justiție a activiștilor, jurnaliștilor și a presupușilor oponenți politici în temeiul legilor „contraterorismului”. Armata israeliană este acuzată, de ani de zile, de încălcări ale drepturilor omului, inclusiv de atacuri militare asupra Fâșiei Gaza, de ocuparea ilegală a Ierusalimului de Est și a Cisiordaniei, precum și de uciderea recentă a unui jurnalist Al Jazeera.
Acordul cu UE ar putea reaprinde disputa dintre Israel și Liban
Potrivit lui Sabido, exporturile de gaze vor oferi celor două guverne o pârghie politică și mai mare pentru „mușamalizarea abuzurilor”. În același timp, acordul cu UE ar putea reaprinde disputa dintre Israel și Liban pe o zonă maritimă disputată de aproximativ 850 de kilometri pătrați.
Israelul are o platformă de gaze la zăcământul Karish, despre care spune că face parte din zona sa economică exclusivă recunoscută de Națiunile Unite, în timp ce Libanul susține că acesta se află într-o zonă în litigiu.