Președintele rus Vladimir Putin a promis că va livra gaze în depozitele europene în luna noiembrie, pe măsură ce prețurile energiei au crescut. Dar deficiențele de aprovizionare și tensiunile politice au continuat să zguduie piețele energetice, menținând prețurile ridicate. Acest lucru a afectat companiile, forțându-le să transfere costurile către clienți, confruntați deja cu facturi uriașe, scrie apnews.com.
Moscova a fost acuzată că a folosit situația pentru a impulsiona aprobarea rapidă a unei conducte rusești construite în ultimii ani sub Marea Baltică: Nord Stream 2, care așteaptă OK-ul autorităților de reglementare germane. Întrucât Europa depinde de gazul importat, iar Rusia furnizează 40% sau mai mult din aceste importuri, Putin are acum un atu în mînecă. Și susține că noua conductă este deja plină de gaz și ar putea ajuta la creșterea aprovizionării cu gaze a Europei ”a doua zi după” ce va fi aprobată.
Cum a ajuns Europa la mâna Rusiei
Motivele pentru care Europa a ajuns în acest punct critic sunt multiple. Mai întâi, Europa a avut o iarnă rece, care a secătuit rezervele de gaze, care sunt folosite pentru a genera energie electrică și care, de obicei, se completează vara. Nu s-a întâmplat anul acesta. Apoi, mai puțin vânt a însemnat mai puțină energie electrică regenerabilă, ceea ce a determinat, din nou, goana după gaze.
Gazprom nu a mai pompat gaz suplimentar
În plus, Europa a insistat ani la rând pentru prețul de referință al gazelor (piața SPOT), în loc să insiste pe contracte pe termen lung. Gigantul rus al gazelor, Gazprom, și-a îndeplinit aceste contracte pe termen lung, dar nu a mai pompat gaz suplimentar. Președintele Putin a explicat că acei clienți care au astfel de contracte plătesc mult mai puțin pentru gaz decât restul cumpărătorilor. Prețurile au fost de șapte ori mai mari în octombrie, decât la începutul anului.
Dependența de gazul rusesc crește odată cu Nord Stream 2
Chiar înainte de ostilitățile din 2014, Moscova a făcut eforturi de diversificare a rutelor de aprovizionare cu gaze către Uniunea Europeană, spunând că sistemul ucrainean este degradat și acuzând Kievul că sifonează conducta. Ca și Polonia, care se află pe o altă conductă ocolită, Ucraina se opune cu înverșunare gazoductului Nord Stream 2. Statele Unite și alte țări au criticat și ele gazoductul, avertizând că proiectul va crește dependența energetică a Europei față de Rusia.
Moscova, acuzată că a oprit furnizarea suplimentară de gaze
Gazprom spune că nici vorbă. Vladimir Putin ar fi ordonat preşedintelui Gazprom, Alexei Miller, să umple depozitele din Austria şi Germania, după ce finalizează umplerea rezervarelor din Rusia.
Șefa sucursalei de export a gigantului rus, Elena Burmistrova, a declarat că „nu ne interesează prețurile la gaze, nici cele scăzute, nici cele ridicate”, adăugând: „Dorim să vedem o piață bine echilibrată și previzibilă”.
”Nașul gazelor” exploatează din plin criza gazelor
Dar unii analiști sunt de acord. Thomas O’Donnell, un analist energetic și geopolitic la universitatea Hertie School din Berlin, susține că Rusia trebuie să-și umple propriile rezerve de gaze, la fel ca UE, pentru o iarnă rece. Putin, care pare că se bucură de rolul său de „naș al gazelor”, a exploatat din plin penuria de gaze pentru a face presiuni în vederea aprobării gazoductului Nord Stream 2.
”Pur și simplu nu va exista nicio rezervă de gaz rusesc pentru export, până când Rusia nu își va umple depozitele interne pentru această iarnă”, a scris O’Donnell. Demonstrând din nou dependența Europei de gazul rusesc, Putin și Gazprom ar putea spera la o reglementare mai blândă a pieței UE pentru Nord Stream 2, crede O’Donnell.
