Luni seară la Strasbourg, Comisia de Mediu, Sănătate Publică și Sigurantă Alimentară a decis prin vot ce fel de autoturisme se vor pune pe piața europeană începând cu anul 2030.
„O majoritate traditională formată din Socialiști, ALDE, Verzi și Comuniști a stabilit că din 2030 producătorii vor trebui să pună pe piată aproape jumătate din producția de mașini, respectiv 45% sub formă de vehicule electrice sau hibrizi de tip plug-in”, a declarat Adina Ioana Valean, Președinte Comisia pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară din Parlamentul European.
„Este puțin probabil ca această țintă să fie atinsă de producători, în situația în care astăzi avem doar 2% vehicule electrice vândute în UE. Raportul nu stabilește nici care va fi sursa electricității necesare pentru alimentarea acestor flote de vehicule (putem doar spera că nu este cărbunele!) și nici prin ce model economic și pe costurile cui va fi construită o rețea de reîncărcare în toate statele Uniunii.
Majoritatea votantă nu a permis nici măcar gazului regenerabil să fie unul dintre combustibilii considerați “curați”, respingând amendamente care permiteau dezvoltarea acestei surse de gaz obținut din deșeuri. Până la urmă se pare că este mai important să se reducă tot, în mod drastic, fără a evalua impactul în ansamblu, ori evidențele statistice sau barierele tehnologice.
În calitate de președinte al acestei comisii parlamentare nu pot contesta evidența majorităților și nici nu încerc să împiedic în vreun fel modalitățile de constituire a acestor majorități democratice. În același timp nu pot însă să nu observ că de cel puțin 5 ani ne aflăm într-o competiție în care stânga europeană se întrece în a propune noi și noi ținte de reducere sau chiar interzicere a dioxid-ului de carbon, a fertililzanților, a glifosatului, iar lista poate continua la nesfârșit. Acest concurs al tăierilor este decuplat de prea multe ori de analizele agențiilor europene sau a institutelor de cercetare. Pozițiile asociațiilor industriale europene sau chiar și a celor sindicale sunt lăsate deoparte in goana pentru ținte multe și mari.
Uniunea Europeană a mai făcut astfel de greșeli când a susținut, tot prin ținte, prima generație de biocombustibili, care au intrat în competiție directă cu culturile destinate hranei umane și care de fapt poluau pe întreg lanțul mai mult decât benzina, sau atunci când a susținut schemele de regenerabile care au dus la importuri masive de panouri solare din China. De accea cred cu tărie ca trebuie să includem în orice act legislativ principiul neutralității tehnologice. Este treaba consumatorului să decidă dacă dorește o mașină pe petrol, gaz, electrică sau pe hidrogen în funcție de prețul cel mai competitiv. Problema aerului poluat nu se rezolvă impunând oamenilor ce fel de mașină să își cumpere. Dacă ne vom ambiționa să prescriem soluții preambalate în doctrină nu facem altceva decât să ne adâncim într-un populism care va fi penalizat de cetățenii europeni atunci când vor vedea că totul a fost doar un concurs de frumusețe”, a prezentat Adina Ioana Valean, într-o declarație de presă.