A fost redeschisă ancheta asupra generalilor acuzați că l-au ajutat pe Traian Băsescu în timpul alegerilor din 2009

Pe data de 22 februarie 2023, Curtea Militară de Apel București a confirmat redeschiderea urmăririi penale, după ce conducerea Parchetului a infirmat soluția de clasare dispusă de procurorul de caz.

Jurnaliștii de la Libertatea au reușit să obțină informații despre ancheta declanșată în urma plângerii făcută de un colonel de contrainformații militare, care a reclamat că a fost „pedepsit exemplar” după ce ar fi demascat implicarea unor generali în alegerile prezidențiale din 2009.

Potrivit sursei citate anterior, procurorii militari au investigat implicarea unor generali în realegerea lui Traian Băsescu pentru funcția de președinte al României în anul 2009, în urma unei sesizări a fostului colonel de contrainformații militare Doru Paraschiv.

El a reclamat că mai mulți generali și ofițeri de armată s-au constituit într-un grup organizat denumit „Comitet de inițiativă pentru sprijinul realegerii ca președinte a domnului Traian Băsescu” al cărui scop ar fi fost „determinarea și identificarea de modalități de influențare a voturilor în vederea realegerii în cursul anului 2009 ca președinte al României a numitului Băsescu Traian”.

În plângerea sa scrie că gruparea coordonată de directorul Direcției Generale de Informații a Apărării (DGIA), generalul Marian Hăpău, ar fi orchestrat monitorizarea și interceptarea, fără mandat, a unor persoane care ar fi putut împiedica „realizarea dezideratului” , dar și modul de transport și de manipulare a voturilor exprimate de cetățenii români aflați în afara granițelor țării.

Potrivit plângerii înaintate procurorilor militari, grupul care îl susținea pe Traian Băsescu în timpul alegerilor prezidențiale din 2009 era format din: patru colonei, un comandor, un amiral și doi generali din cadrul UM 02515 București, un comandor din cadrul UM 01961 Otopeni și un general din cadrul UM 02574 București.

Doru Paraschiv a susținut această ipoteză și în timpul audierilor din anul 2017 la comisia specială de anchetă a Senatului României și a Camerei Deputaților, care a verificat organizarea alegerilor prezidențiale din 2009. El a spus atunci că încă din anul 2009 l-a avertizat pe generalul Marian Hăpău că încalcă legea privind siguranța națională, iar pentru curajul său susține că „am fost executat mișelește”. Doru Paraschiv a fost trecut în rezervă în anul 2014, iar cu un an în urmă i-a fost retras certificatul de acces la informații „strict secrete de importanță deosebită” (SSID- secrete NATO).

Șeful Direcției Generale de Informații a Apărării (DGIA) a negat toate acuzațiile care i-au fost aduse

La audierile din cadrul comisiei parlamentare, Marian Hapău a negat toate acuzații,e susținând că ,,armata nu a deținut și nu deține aparatură/echipamente de interceptare”. Acesta a negat, totodată, că ar fi fost implicat în realegerea lui Traian Băsescu pentru funcția de președinte al României în anul 2009 și că ar fi făcut parte din „Comitet de inițiativă pentru sprijinul realegerii ca președinte a domnului Traian Băsescu”.

„DGIA nu are atribuţii pe linia alegerilor. În 25 de ani, de când activez în Direcţie, nu am avut informaţii care să vizeze vreo campanie electorală, nici nu ai putea avea ingerinţă în modul în care se votează”, a declarat în fața comisiei parlamentare Marian Hăpău, precizând că Doru Paraschiv nu are nicio probă, relatează news.ro.

Pornind de la declarațiile făcute de Marian Hăpău în cadrul comisiei parlamentare, Doru Paraschiv a înaintat pe data de 19 aprilie 2022 Parchetului o plângere penală, acuzându-l de „fals în declarații”.

Doru Paraschiv a susținut atunci că șefii Direcției Generale de Informații a Apărării (DGIA) și ai Direcției de Contrainformații și Securitate Militară din cadrul DGIA au ascuns adevărul. Acesta l-a acuzat pe Marian Hapău că a închis ochii și la calitatea de colaborator al Securității a lui Traian Băsescu.

În opinia sa, Marian Hăpău „putea și trebuia să știe despre calitatea Președintelui de colaborator al fostei Securități și să informeze instituția abilitată CNSAS care efectua verificările pentru îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege și verificarea declarațiilor de neapartenență și necolaborare cu Securitatea”.  Întrucât Marian Hapău a ales „o atitudine pasivă în acest sens context” a fost reclamat pentru complicitate la infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale, relatează sursa citată anterior.

Ancheta penală urmează a fi reluată la Parchetul de pe lângă Curtea Militară de Apel București

Pe data de 3 februarie 2022, Parchetul a solicitat Curții Militare de Apel București să confirme redeschiderea urmăririi penale în acest caz, precizând că „nu au fost audiate toate persoanele indicate în actul de sesizare, nu au fost administrate suficiente probe și nu a fost dispusă o soluție cu privire la presupusele fapte săvârșite de fostul ministru al apărării și alții, în calitate de șef al Comitetului de inițiativă”.

Parchetul a solicitat, totodată, redeschiderea urmăririi penale. Cererea sa a fost admisă de Curtea Militară de Apel București pe data de 22 februarie 2023. Judecătorul de cameră preliminară al instanței a apreciat că infirmarea soluției de clasare a fost una corectă și că „se impune redeschiderea urmăririi penale.”

Hotărârea instanței este definitivă, iar ancheta penală urmează a fi reluată la Parchetul de pe lângă Curtea Militară de Apel București.