Preşedintele Burkina Faso, Roch Marc Christian Kaboré, ar fi fost arestat de către armată şi închis în tabăra militară Karpala, la Ouagadougou, potrivit mai multor publicaţii, care evocă o lovitură de stat. Ziarul francez Le Figaro scrie că a obţinut o confirmare a acestei informaţii.
Militari rebeli s-au postat în piaţa din faţa sediului radioteleviziunii (RTB), un semn care anunţă de obicei puciuri. Situaţia era însă foarte neclară, în contextul internetul pe mobil a fost tăiat duminică şi face comunicaţiile extrem de dificile.
Revoltele au izbucnit în mai multe cazărmi militare
Potrivit presei locale, şeful statului ar fi deţinut în tabăra militară Karpala la Ouagadougou. De asemenea, în capitală, survolată de elicoptere, se auzeau cu regularitate tiruri de armă. Tirurile au fost recunoscute într-un comunicat, după care ministrul Apărării a recunoscut răzvrătirea militară la televiziune, însă a exclus orice tentativă de lovitură de stat.
Preşedintele Kaboré nu a mai fost văzut sau auzit de duminică, când au izbucnit revolte în mai multe cazărmi.
Aceste evenimente nu sunt neapărat neaşteptate, în contextul în care puterea pare fragilă, iar armata înregistrează pierderi importante fără să reuşească să controleze violenţa jihadistă. Guvernul a părut, într-o primă fază, să oprească această furie.
În tabăra Sangoulé Lamizana, una dintre cele mai mari din oraş, la fel ca la baza aeriană, agitaţia părea să scadă. Revendicări au fost transmise mai multor publicaţii. Militarii răzvrătiţi cer „mijloace adaptate luptei antijihadste”, „efective în consecinţă” şi destituirea Statului Major. Însă nu cer plecarea preşedintelui.
Duminică seara, în timp ce militarilor li se alăturau tot mai mulţi civili ostili gestionării Guvernului, evenimentele s-au accelerat. Tiruri au fost auzite în mai multe cartiere şi în jurul reşedinţei prezidenţiale. Militari au ieşit din cazărmi şi alimentează temeri cu privire la o lovitură în forţă.
Al treilea puci din Africa de vest în ultima perioadă
Acest puci, în cazul în care se va confirma, ar fi al treilea în opt luni în Africa de vest. În mai, în Mali, colonelul Assimi Goïta, care a fost deja autorul unei lovituri de stat în august 2020, şi-a asumat puteri depline. În septembrie, în Guneea, colonelul Mamadi Doumbouya l-a răsturnat de la putere pe contestatul preşedinte Alpha Condé.
La fel ca în Mali, aceste revolte în cazărmi din Burkina Faso au loc la o zi după noi manifestaţii de furie ale unor locuitori sătui de neputinţa autorităţilor împotriva războiului unor islamişti înarmaţi. Milioane de locuitori ai Burkina Faso au fost nevoiţi să fugă din calea violenţelor.
La 14 noiembrie, un atac la Inata s-a soldat cu moartea a 53 de jandarmi şi a provocat o furie aprigă în rândul militarilor şi o neînţelegere profuncă în rândul civililor. De atunci continuă să circule zvonuri cu privire la o lovitură de stat militară.
La 10 ianuarie, arestarea locotenent-colonelului Zoungrana, acuzat de faptul că a vrut să preia puterea, a consolidat aceste temeri.