Revolta mercenarilor Wagner din iunie și recentul deces al liderului Evgheni Prigojin și mâinii sale drepte, Dmitri Utkin, complică lucrurile pentru Moscova. Sunt deja semne că un alt grup de mercenari nutrește sentimente anti-Kremlin.
Revoltă după decesul lui Evgheni Prigojin?
La sfârşitul lunii august, Ucraina a anunţat că a reuşit în sfârşit să străpungă prima linie de apărare a Rusiei după ce a recucerit micul sat Robotîne din sudul ţării. Acest avans-cheie a coincis cu ameninţarea unui grup de mercenari ruşi de a înceta să mai lupte în numele Rusiei pe linia frontului din sat şi ar putea fi semnul unui sentiment anti-Kremlin mai amplu în rândul celor care luptă pentru Moscova, relatează France 24.
„Robotîne a fost eliberat”, a anunţat la 28 august ministrul adjunct al apărării din Ucraina, Hanna Maliar.
Micul sat, care avea o populaţie de mai puţin de 500 de persoane înainte de război, poate fi în sine de mică importanţă. Acesta se află însă de-a lungul unui drum strategic care duce la Tokmak, un nod rutier şi feroviar ocupat de Rusia.
De acolo, un alt drum duce spre oraşul-cheie Melitopol, care, înainte de anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia în 2014, era cunoscut de ucraineni ca fiind „poarta de intrare” în peninsulă. Victoria de săptămâna trecută a fost, prin urmare, un avans important pentru Ucraina.
Cu doar câteva zile mai devreme, însă, luptătorii din Rusici, un mic grup paramilitar neonazist rusesc staţionat pe linia frontului de la Robotîne, ameninţaseră că vor depune armele, o mişcare ce s-ar putea să fi contribuit la pierderea usturătoare suferită de Rusia acolo.
Motivul oficial al ameninţării de a depune armele, a explicat Rusici într-o declaraţie din 25 august publicată pe Telegram, a fost faptul că unul dintre comandanţii de top ai grupului şi unul dintre membrii fondatori, Ian Petrovski, a fost reţinut în Finlanda şi risca să fie extrădat în Ucraina, iar guvernul rus nu făcea mare lucru în această privinţă.
Riscă până la 20 de ani de închisoare
Ian Petrovski, cu dublă cetăţenie, rusă şi norvegiană, a co-fondat Rusici în 2014 pentru a participa la ocuparea rusă a Donbasului. Se crede că la un moment dat a lucrat sub contract pentru Grupul Wagner. El se confruntă cu diverse acuzaţii legate de terorism în Ucraina şi riscă să fie condamnat la o pedeapsă cuprinsă între 15 şi 20 de ani de închisoare dacă va fi extrădat.
Într-o serie de mesaje prezentate prin capturi de ecran, proiectul de cercetare Europa Antifascistă arată că membrii Rusici şi-au exprimat frustrarea faţă de tratamentul pe care îl primesc din partea autorităţilor ruse.
„Dacă ţara nu-şi poate proteja cetăţenii, de ce ar trebui ca cetăţenii să-şi protejeze ţara?”, întreabă unul dintre ei.
Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), grupul părea într-adevăr să opereze în apropiere de Robotîne, în vestul regiunii Zaporojie. Regiunea e considerată „o zonă critică a liniei frontului, în care comandamentul militar rus probabil că nu-şi poate permite ca vreo unitate să se răzvrătească şi să refuze să efectueze misiuni de luptă”.
La scurt timp după ce ISW a publicat analiza sa, Robotîne a căzut în mâinile Ucrainei.
Nu a existat nicio confirmare oficială, nici din partea Rusici, nici a Ministerului rus al Apărării, că luptătorii grupului ar fi încetat să mai lupte, precizează sursa citată.
O scuză pentru a pleca
Potrivit lui Jeff Hawn, expert în chestiuni militare ruseşti la think-tank-ul New Lines Institute din Washington DC, ar fi un scenariu credibil. „Există o posibilitate foarte mare” ca mercenarii să fi depus armele, ceea ce ar fi contribuit probabil la căderea Robotîne”, a declarat el.
Rusia are atât de puţini luptători, încât nu poate înlocui unităţile care renunţă, a arătat expertul, adăugând că probabil nu vom şti „ani de zile” ce s-a întâmplat cu adevărat.
Hawn consideră că motivul unei revolte ar avea probabil de-a face mai puţin cu reţinerea liderului grupului cât mai ales cu o pierdere de motivaţie în rândul luptătorilor mercenari ruşi în general, împreună cu incapacitatea tot mai mare a Moscovei de a-i ţine sub control.
„Aceşti indivizi caută probabil doar o scuză pentru a pleca”, a spus el. „Îşi dau seama că Ucraina nu se va rupe şi nu va renunţa pur şi simplu”, adaugă Hawn.
Revolta Wagner a complicat lucrurile
Situaţia grupurilor paramilitare a fost complicată şi mai mult de tentativa de revoltă a companiei Wagner din iunie şi de moartea liderului său, Evgheni Prigojin, la sfârşitul lunii trecute. Sub conducerea lui Prigojin, a explicat Hawn, Wagner a servit mult timp ca instrument de organizare şi pentru alte grupuri paramilitare ruseşti care operează în Ucraina. Prigojin a stabilit, de asemenea, o cultură a soldei bine plătite a mercenarilor săi, în dolari, o cultură care s-a răspândit şi la celelalte miliţii care luptă în Ucraina.
„Chiar dacă avea reputaţia de a fi un tip dur, un bătăuş, Prigojin era cunoscut pentru că avea grijă de oamenii săi, plătindu-i mai mult şi în valută”, a explicat Jeff Hawn.
Cu toate acestea, în urma revoltei eşuate a grupului – şi a încercărilor ulterioare ale Moscovei de a încerca să dizolve grupul – condiţiile de lucru pentru „colectivul de miliţie” al lui Prigojin în Ucraina s-au înrăutăţit. „Probabil că acum sunt plătiţi în ruble – asta dacă sunt plătiţi”, spune Hawn.
„De asemenea, probabil că nu sunt aprovizionaţi, deoarece grupurile de miliţie se află la capătul cel mai de jos al priorităţilor atunci când vine vorba de logistica rusă, care este deja complet suprasolicitată”, arată expertul.
Înainte de moartea sa, Prigojin se plângea de mult timp că armata rusă nu le furniza mercenarilor săi suficientă muniţie, ameninţând chiar că-şi va retrage trupele de pe linia frontului în oraşul Bahmut, unde s-a luptat din greu.
Consecințele morții lui Evgheni Prigojin
Moartea lui Evgheni Prigojin şi cea a mâinii sale drepte, Dmitri Utkin, într-un accident de avion pe 23 august a şters, de asemenea, o întreagă structură de putere din umbră construită atât pe relaţii, cât şi pe capacitatea de a comanda „huliganii şi criminalii” care luptau ca mercenari.
„Nu există nimeni ca Prigojin, care să aibă în prezent voinţa sau capacitatea de a provoca direct guvernul”, a declarat Hawn.
Cu liderul Wagner ieşit acum din peisaj, spune el, va deveni şi mai greu pentru Moscova să controleze cele câteva zeci sau chiar mai multe grupări de miliţie aflate încă în Ucraina.
Ar putea fi chiar mai rău pentru Moscova, avertizează Hawn, dacă acestea ar fi dispuse să schimbe tabăra.
„Nu m-ar surprinde dacă unii dintre aceşti indivizi s-ar pocăi şi s-ar alătura brusc Legiunii Ruse Libere (grupare paramilitară rusă care luptă alături de Ucraina – n.r.), mai ales dacă sunt plătiţi în dolari”, a spus el, referindu-se la grupul de luptători ruşi pro-Kiev care a afirmat că a organizat mai multe atacuri în regiunea rusă Belgorod în ultimele luni.
„Cred că incidentul de la Robotîne este semnificativ şi este un semn al altor lucruri care vor urma”, a conchis expertul.