Pentru cele 2,44 miliarde de lei împrumutate de Hidroelectrica, băncile care au acordat creditele va trebui să blocheze anul acesta provizioane de 100%, bani care nu vor mai putea fi folosiţi pentru finanţări. Intrarea în insolvenţă a companiei energetice creşte însă riscul asociat creditelor bancare şi la alte societăţi de stat cu probleme. Ca urmare, bancherii vor fi nevoiţi să constituie provizioane şi la acestea, chiar dacă într-o proporţie mai mică. Împreună cu Hidroelectrica, alte cinci companii de stat, dintre care una aflată deja în administrare specială (Oltchim), datorează băncilor peste 7 miliarde de lei. La un nivel minim de 10% al provizioanelor la cele neajunse încă în lichidare, totalul sumelor pe care băncile le vor bloca anul acesta depăşeşte 700 milioane de euro. Iar aceste cifre nu iau în calcul şi datoriile CFR SA sau ale Poştei Române, nedate încă publicităţii.

Pierderile vor lovi nu doar bilanţurile băncilor, ci şi întreaga economie. Limitând accesul oricum precar la finanţare şi scumpind costul viitor al creditelor, vor afecta, în final, creşterea economică a ţării, pe care analiştii o previzionează acum aproape de zero în 2012.

Băncile riscă pierderi de peste 7 miliarde lei din afacerea cu statul

Odată declanșată procedura de insolvență în cazul societății de stat Hidroelectrica, presiunea pe cash s-a mutat în sistemul bancar. Cum acordarea unor garanții de stat este exclusă din start (ar fi considerate ajutor de stat, plafonul este oricum depășit, iar sumele garantate s-ar duce în deficitul bugetar), gestionarea situației de la Hidroelectrica devine foarte spinoasă.
Cristian Ionescu, director general Coface România, spune că în cazul Hidroelectrica „guvernanții va trebui să dovedească o adevărată artă pentru ca băncile să poată ieși fără pierderi din această ecuație“.  Ionescu precizează că băncile nu pot cere scadențare anticipată, dar statul poate oferi un program de compensare de taxe sau poate oferi plata cu preponderență și foarte rapidă a creditelor din încasările curente ale Hidroelectrica.

Scrisoarea de confort ar reduce pierderile

O altă variantă pe care ar putea să o agreeze băncile cu statul este scrisoarea de confort, care seamănă cu o garanție a statului, dar are o forță juridică limitată. În tot acest joc pe sârmă, miza este de fapt constituirea de provizioane de către bănci. În mod normal, când o societate intră în insolvență, prudența obligă băncile comerciale să provizioneze creditele acordate acelei societăți în proporție de 100%. Totuși, legea le permite să facă provizioanele după  înregistrarea primelor restanțe la plată.

Este foarte probabil ca totalul creditelor acordate de bănci companiei Hidroelectrica, de 2,44 miliarde de lei (circa 548 de milioane de euro) să trebuiască să fie provizionate integral acum sau mai târziu. Provizionarea cu 100% ar fi destul de incomodă pentru bănci, deoarece majoritatea instituțiilor care au creditat Hidroelectrica și restul companiilor  de stat sunt marile bănci prezente în România, cele austriece și franceze, cărora nu li se mai reînnoiesc liniile de finanțare de la băncile-mamă. O scrisoare de confort din partea statului către aceste bănci ar fi după aceea judecată de Banca Națională a României (BNR), care poate îndulci „sentința“, coborând nivelul de provizionare mult mai jos sau spre zero. O astfel de măsură ar reduce destul de mult din pierdere, cu atât mai mult cu cât pierderile băncilor din cauza constituirii de provizioane nu se opresc aici. În mod normal, odată cu intrarea în insolvență a unei companii de stat, băncile sunt obligate să reanalizeze și celelalte contracte similare aflate în derulare și să constituie din nou provizioane, de această dată mai mici, în funcție de ratingul clientului, de nivelul datoriei etc. Dacă analizăm doar soldul creditelor companiilor la care statul este încă acționar majoritar și au legătură directă cu Hidroelectrica, constatăm că pierderea băncilor se adâncește din ce în ce mai mult.

Provizioane de 3 miliarde de lei?

Necesitatea de a proviziona astfel de credite în proporție de 10%-20% sau chiar 30% este dictată de riscul ca, după modelul Hidroelectrica, și Nuclearelectrica, Transelectrica sau Oltchim să îşi declare insolvența. Ca să nu mai vorbim de companii ca Poșta Română sau CFR, care nici măcar nu și-au declarat nivelul acestui tip de datorii în bilanțuri. La șase companii de stat, dintre care una este deja în administrare specială (Oltchim), soldul creditelor pe termen lung a ajuns la 5,58 miliarde de lei, potrivit bilanțurilor firmelor la data de 31 decembrie 2011. Creditele pe termen scurt ale celor șase – Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Transelectrica, CE Oltenia (CET Rovinari și CET Craiova), Transgaz și Oltchim – însumează 1,66 miliarde de lei. În total, soldul acestor credite luate de companiile de stat cu probleme ar ajunge la aproximativ 1,7 miliarde euro, mai exact 7,24 miliarde de lei. Luând în calcul un provizion de 100% pentru Hidroelectrica și unul de minimum 10% pentru restul societăților, băncile ar trebui să pună deoparte anul acesta circa 700 de milioane de euro. Un astfel de provizion va eroda și mai mult profiturile băncilor în acest an.
După cum explică analistul financiar Florin Cîțu, toate societățile de genul Hidroelectrica vor avea parte de acum încolo de un alt tratament. „Băncile au propriul lor sistem de rating în funcție de care acordă sau nu credite unor companii, în funcție de care stabilesc dobânda și condițiile de rambursare și garantare a împrumutului. Odată cu insolvența Hidroelectrica, analiștii de credite vor lua în calcul probabilitatea de default pentru toate celelalte societăți similare“.

Odată reduse aceste ratinguri interne, respectivele companii vor avea un acces mai redus la finanțare, iar costul acesteia va fi mult mai ridicat. Să ne uităm ce s-a întâmplat în ultimele două luni cu  dobânzile pe termen scurt de pe piața interbancară: „pentru împrumuturile în lei pe șase sau 12 luni, dobânzile au crescut cu 0,5%“, spune Cîțu, arătând că aceeași situație a fost înregistrată și în cazul prețurilor împrumuturilor în euro. Astfel, de la un CDS pe 5 ani (asigurare pentru riscul de default) de 2,93% în luna aprilie, România se împrumută acum cu 4,20% pentru euro.

Cumulând toate aceste efecte pe termen scurt, ajungem la aceeași concluzie ca în cazul majorării datoriilor suverane din celelalte țări ale lumii: scăderea creșterii economice. După cum apreciază  Florin Cîțu, revizuirile prognozei de creștere economică a României în 2012 nu se vor opri la 1,5%. „Este foarte probabil ca, în 2012, creșterea economică a României să se apropie de zero“, crede analistul. Oricum, efectele directe se văd deja, Moody‘s retrogradând ratingul Transelectrica și atrăgând atenția că intrarea Hidroelectrica în insolvenţă influenţează negativ profilul de credit al ţării, existând posibilitatea ca Guvernul să plătească parte din datorii și chiar să amâne privatizarea. „Insolvenţa unei companii de stat creează un precedent care aduce incertitudine printre creditorii celorlalte întreprinderi de stat ale Româ-niei“, se arată în raportul agenţiei.

Totuși, să ne amintim că Termoelectrica nu a putut fi desființată chiar dacă este în faliment, deoarece termenul de rambursare a creditelor bancare de peste 18.000 de miliarde de lei expiră abia în 2015.

Situația poate fi rezolvată fie prin  compensări de taxe, fie prin plata cu prioritate a creditelor din încasări.
Cristian Ionescu, director general, Coface România

Provizioane, ratinguri mai mici, finanțare mai scumpă și în final creștere economică aproape de zero – principalele efecte ale insolvenței Hidroelectrica.
Florin Cîțu, analist financiar

19,46 mld. lei, totalul datoriilor celor mai mari companii de stat s-ar putea adăuga oare la totalul arieratelor de 28 mld. lei?