Liviu Dragnea a obținut o victorie, cel puțin în aparență. Pentru că dacă citim finalul deciziei, vedem că se scrie negru pe alb:
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii DECIDE:
1. Admite sesizarea formulată de prim-ministrul Guvernului României și constată existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament, pe de o parte,şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, generat de hotărârile Colegiului de conducere a Înaltei Curți de Casație și Justiție, începând cu Hotărârea nr.3/2014, potrivit cărora au fost desemnați prin tragere la sorți doar 4 din cei 5 membri aiCompleturilor de 5 judecători, contrar celor prevăzute de art.32 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum a fost modificat şi completat prin Legeanr.255/2013.
2. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează a proceda de îndată la desemnarea prin tragere la sorți a tuturor membrilor Completurilor de 5 judecători, cu respectarea art.32 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum a fost modificat şi completat prin Legea nr.207/2018.
Definitivă şi general obligatorie.
Numai că așa cum vă spuneam sunt cel puțin trei articole din decizia CCR care nu aduc motive de bucurie pentru Liviu Dragnea.
Primele două sunt :
162. În materie penală, având în vedere că art.354 din Codul de procedură penală, [care prevede că „Instanţa judecă în complet de judecată a cărui compunere este cea prevăzută de lege”], care este o normă de trimitere, încorporează în mod ideal, norma la care se trimite, se poate constata că acesta califică în sine compunerea instanţei drept o normă de procedură penală, iar normele de procedură penală, ca regulă, sunt de imediată aplicare.(…)
163. În sensul că legea procesual penală este de imediată aplicare, Curtea reţine Decizia nr.178/2018, prin care s-a statuat că „normele procesual penale sunt guvernate de principiul aplicării imediate, acesta vizând atât cauzele în curs de urmărire penală, cât şi cele aflate în faza judecăţii.(…)
O interpretare pe care am primit-o de la un avocat penalist este că deciziile compelturilor de 5 judecători de la ICCJ pot fi atacate cu contestație în anulare potrivit normelor din CPP, respectiv în termen de 10 zile de când persoana a luat la cunoștință de hotărâre. Caz care nu i se mai aplică lui Liviu Dragnea în Dosarul Referndumului, unde are o condamnare cu suspendare. Mai mult, normele privind compunerea completurilor sunt de imediată aplicare, deci nu pot retroactiva, iar bomba vine aici:
Caz care nu i se mai aplică lui Liviu Dragnea în Dosarul Referndumului, unde are o condamnare cu suspendare. Mai mult, normele privind compunerea completurilor sunt de imediată aplicare, deci nu pot retroactiva, numai că bomba vine aici:
198. Întrucât atât în materie penală, cât şi extrapenală, sancţiunea compunerii nelegale a completului de judecată este nulitatea necondiţionată şi, prin urmare, absolută, a actelor îndeplinite de un astfel de complet, şi ţinând cont de faptul cădeciziile sale produc efecte numai pentru viitor, conform art.147 alin.(4) din Constituţie, Curtea reţine că prezenta decizie se aplică de la data publicării sale, atât situaţiilor pendinte, respectiv în cauzele aflate în curs de judecată, precum şi în cele finalizate în măsura în care justiţiabilii sunt încă în termenul de exercitare a căilor de atac extraordinare corespunzătoare, cât şi situaţiilor viitoare.
Cu alte cuvinte, Decizia CCR se aplică doar dosarelor aflate pe rol și celor viitoare, fiind vorba de o normă de procedură. Așa cum spuneam, condamnarea lui Liviu Dragnea nu mai poate fi repusă în discuție fiind ieșită din termenul de contestare.
Ce a obținut? Tragerea din nou la sorți a completului care-l va judeca în al doilea dosar.
Efectul asupra altor procese va fi nul, pentru că majoritatea lor sunt ieșite din termenul legal de aatac, repsectiv 10 de zile de la luarea la cunoștiință a hotărârii judecătorești, scrie EVZ.ro.
