Analiza OECD a cuprins nouă state din sud- estul Europei: România, Bulgaria, Croația, Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia.

Leul, mai stabil

Analiza  Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) arată că leul românesc are una dintre cele mai stabile evoluții în contextul crizei provocate de coronavirus, împreună cu monedele din Bulgaria și Croația, care sunt însă legate direct de valoarea monedei euro. Analiza subliiază că doar băncile centrale din România, Serbia și Macedonia de Nord au tăiat dobânda-cheie, ceea ce a avut ca rezultat creșterea lichidității din sistemul bancar. Kosovo și Muntenegru, care au adoptat moneda euro unilateral și au abandonat instrumentele de politică monetară, nu pot lua astfel de decizii.

Vom fi greu loviți

Pe de altă parte, studiul OECD arată că economiile din România și Serbia vor suferi cel mai mult, în comparație cu celelalte economii regionale, din cauza integrării profunde în lanțurile globale de aprovizionare, mai ales în sectoarele manufacturiere. Un indicator este scăderea exporturilor, cauzată de prăbușirea cererii. Un alt risc major pentru România, ca și pentru Croația, este creșterea costurilor de împrumut. Percepția de risc pentru cele două țări e cea mai mare în regiunea de sud-est a Europei.

Bani pentru linia întâi

În studiu se mai arată că, România și Bulgaria au propusi aprobat  bonusuri lunare pentru personalul medical aflat în lupta cu COVID – 19 de 500 de euro lunar, în timp ce, în Kosovo, acest ajutor este de numai 300 de euro pe lună.

Turismul, grav afectat

În vara acestui an, și Albania și Muntenegru vor fi afectate din cauza restrângerilor vizitelor turistice. Turismul produce 20 la sută din PIB fiecărora dintre aceste două țări. De asemenea, investițiile străine în această zonă se vor diminua drastic, ceea ce va afecta destul de serios economiile din regiune. OECD atrage atenția și asupra șomeajului care afectează mulți tineri în această parte a Europei. O altă problemă este faptul că mare parte din populație nu este obișnuită cu ceea ce se numește telemuncă, și un segment destul de important nici nu are mijloacele de a implementa vreo formă de telemuncă în căminele lor.