România traversează un moment de instabilitate politică majoră, după ce Curtea Constituțională a decis să anuleze alegerile prezidențiale. Situația a generat o polarizare puternică în rândul populației și aduce în prim-plan posibilitatea eliminării lui Călin Georgescu din cursa pentru funcția de președinte, conform unei analize publicate de The Economist.
Călin Georgescu a provocat un „cutremur politic” pentru România
Publicația britanică descrie anularea alegerilor prezidențiale drept un „cutremur politic” care a divizat profund societatea românească.
Pe de o parte, se află cei care consideră că hotărârea Curții Constituționale a protejat democrația, iar pe de altă parte, cei care cred că aceasta reprezintă un atac la adresa integrității procesului electoral.
„Anularea alegerilor este un pas extraordinar”, menționează The Economist.
Totodată, se subliniază că la reluarea scrutinului prezidențial, Călin Georgescu ar putea fi exclus, ceea ce ar genera frustrare în rândul susținătorilor săi. Aceștia s-ar putea simți ignorați și marginalizați în procesul politic.
Factorii care alimentează susținerea pentru extrema dreaptă
Analiza evidențiază că motivațiile votanților care aleg reprezentanții extremei drepte nu pot fi ignorate sau minimalizate.
„Motivele pentru care românii l-au votat nu pot fi interzise”, scriu cei din presa britanică.
Majoritatea celor care au optat pentru astfel de candidați sunt influențați de factori economici și sociali, dar și de lipsa unei alternative politice solide oferite de coaliția PSD-PNL.
România rurală, defavorizată, precum și diaspora joacă un rol esențial în acest fenomen electoral, mai subliniază publicația.
O altă cauză majoră este anularea candidaturii șefei S.O.S. România, Diana Șoșoacă. Susținătorii acesteia s-au reorientat în mare parte către Călin Georgescu, contribuind astfel la creșterea sa în sondaje.
Rolul politicii externe și implicațiile asupra candidaturii lui Călin Georgescu. Va mai putea el candida în 2025?
Afirmațiile controversate ale lui Călin Georgescu despre NATO și Uniunea Europeană atrag atenția asupra implicațiilor pe care un astfel de președinte le-ar avea asupra direcției României pe plan internațional.
Publicația punctează faptul că liderul statului are o influență semnificativă asupra securității naționale și a politicii externe.
Astfel, pozițiile sale publice ar putea conduce la excluderea sa definitivă din competiția prezidențială. The Economist arată că, în acest context, scenariul în care Georgescu nu mai poate participa la următorul scrutin devine din ce în ce mai probabil.
Date statistice care completează tabloul politic tensionat
Directorul INSCOP, Remus Ștefureac, indică faptul că sprijinul pentru Rusia rămâne sub 10%.
Cu toate acestea, aproximativ o treime dintre voturile exprimate atât la alegerile prezidențiale, cât și la cele parlamentare din 1 decembrie, au mers către candidații extremei drepte.
Aceste rezultate evidențiază o schimbare profundă în peisajul politic al României, marcată de tensiuni sociale, economice și politice care nu mai pot fi ignorate.
