Daniel Funeriu, fost ministru al Educației, a lansat critici dure la adresa lui Călin Georgescu, pe care îl consideră un simbol al faliei din societatea românească.
Potrivit lui Funeriu, declarațiile lui Georgescu sunt „imbecilități solemne”, concepute pentru a seduce ascultătorii prin prestanța cu care sunt rostite, dar care, o dată analizate pe fond, dezvăluie enormitățile lor.
„Domnul Georgescu spune imbecilități solemne. Oamenii rețin solemnitatea spuselor sale care sunt meșteșugite. Oricine ia cursuri de actorie învață să spună imbecilități solemne. Lumea este furată de solemnitatea cu care sunt spuse și nu mai percepe fondul, nu mai percepe imbecilitatea”, a afirmat Daniel Funeriu în emisiunea News Pass cu Laura Chiriac de la B1 TV.
Comparându-l cu un simptom al răcelii, Funeriu subliniază că Georgescu reprezintă o manifestare a fracturilor sociale, similare cu mucii într-o răceală.
„Asta este Georgescu. Dar din păcate, Călin Georgescu este un simptom al faliilor din societatea românească, ca mucii la răceală. Este un simptom al faliilor din societate”, a subliniat Funeriu.
Klaus Iohannis, considerat vinovat
Funeriu îl consideră responsabil pe președintele Klaus Iohannis pentru amplificarea acestor falii, susținând că inactivitatea acestuia în rolul său de mediator între stat și societate a contribuit la exacerbarea diviziunilor sociale.
În opinia fostului ministru, după zece ani de mandat al lui Iohannis, faliile s-au adâncit, iar acum este nevoie de o reparare a acestora.
„Potrivit articolului 80 din Constituția Românei, președintele trebuie să medieze între stat și societate. Or venim după zece ani în care președintele României, președintele Iohannis, nu și-a exercitat acest atribut constituțional. Și atunci, bineînțeles că faliile în societate au crescut”, a mai arătat Funeriu.
Dacă va ajunge președinte, Daniel Funeriu promite să vindece aceste falii sociale și să întărească partidele politice, pe care le consideră „instrumente defecte” ale democrației românești.
„Iar rolul președintelui, pe care mi-l asum, dacă româniii îmi vor acorda încrederea lor, va fi să nu mai existe aceste falii în societate. Voi fi un președinte care va încerca să tămăduiacă faliile din societate”, a mai precizat fostul ministru al Educației.
Acesta critică clasa politică actuală, pe care o consideră responsabilă de stagnarea schimbărilor, subliniind că alegerile de la finalul anului trecut au fost un semnal clar al dorinței de reformă.
Dacă va fi ales, Funeriu se angajează să fie un președinte al schimbării, care să promoveze partide politice puternice și să reformeze clasa politică.
„Totodată, voi fi un președinte al rupturii clasei politice. Clasa politică nu va mai putea continua așa… Partidele din România sunt instrumente defecte de exercitare a democrației. Cel mai bun exemplu este Crin Antonescu care este un exemplu de contra selecție”, a mai spus Funeriu.
Motivul pentru care nu cere ajutorul partidelor
Daniel Funeriu își propune să fie un președinte care unește românii și contribuie la reformarea clasei politice. El consideră că România trebuie să își asume rolul de țară mare și nu poate face acest lucru cu „politicieni mici”.
Un exemplu concret al problemelor generate de actuala clasă politică este prețul ridicat al energiei electrice în România. Funeriu argumentează că lipsa de acțiune a politicienilor români la Bruxelles a împiedicat dezvoltarea interconectivității energetice între Austria, Ungaria și Slovacia, făcând ca piața unică europeană a energiei să rămână doar un concept teoretic.
Dacă va deveni președinte, Funeriu promite să reducă faliile din societate și să contribuie la schimbarea profundă a clasei politice. El consideră că partidele sunt „instrumente defecte de exercitare a democrației” și că actualele mecanisme de selecție din interiorul acestora au produs candidați inadecvați, cum ar fi Crin Antonescu.
În ceea ce privește candidatura sa independentă, Funeriu explică că nu solicită sprijinul partidelor deoarece le consideră „corijente la guvernare”. Fiind un fost olimpic internațional la chimie, el consideră că meritocrația trebuie să fie un principiu fundamental în guvernare și afirmă că este singurul candidat cu adevărat pregătit pentru funcția supremă în stat.
