Politologul Cristian Preda, profesor universitar, consideră că cel mai important proiect prezentat de preşedintele Klaus Iohannis, „România Educată”, nu are sprijinul actorilor implicaţi în procesul de învăţământ pentru că cei care l-au realizat s-au limitat la un „limbaj birocratic” pe care profesorul îl remarcă şi la nivelul Ministerului Educaţiei şi al Inspectoratelor Şcolare judeţene.

România nu este mai educată

Cristian Preda afirmă că preşedintele Iohannis nu se bucură de sprijinul mediului academic sau al celui şcolar, el arătând că şeful statului „astăzi nu prea are amici – sigur, de formă, îl primesc la diverse ocazii festive, oamenii sunt politicoşi – dar nemulţumirea este enormă”.

Întrebat dacă după opt ani de când Klaus Iohannis a fost ales preşedinte România este mai educată, profesorul Cristian Preda răspunde negativ.

„Nu. Din păcate, preşedintele Iohannis nu a reuşit să coaguleze o majoritate nici în universităţi, mediu pe care îl cunosc mai bine, nici în restul mediului, în licee sau în şcolile normale, care să susţină o schimbare în educaţie. Nu a ştiut cum să facă lucrul ăsta şi astăzi nu prea are amici – sigur, de formă, îl primesc la diverse ocazii festive, oamenii sunt politicoşi – dar nemulţumirea este enormă.

Şi pentru că nimeni nu a înţeles ce vrea Klaus Iohannis, adică raportul după şapte ani sub titlul «România educată» nu era un raport lizibil, era un soi de raport birocratic, ceţos, care… nu se înţelege încotro vrei să o apuci”, a declarat Cristian Preda la Prima TV.

Există o încetineală semnificativă privind reformele din educație

Preda remarcă lentoarea cu care se desfăşoară promisele reforme din sistemul de educaţie, dar şi „limbajul birocratic” folosit în ministerul de resort, în Inspectoratele Şcolare din judeţe, limbaj din cauza căruia mesajul legat de educaţie „nu a trecut” în societate, iar „oamenii nu ştiu cum va arăta şcoala de mâine”.

„Pe de altă parte, există o încetineală semnificativă. Vedeţi, i-au trebuit şapte ani preşedintelui ca să facă raportul România educată, a promis că în trei luni are legile educaţiei pe masa Guvernului şi a trecut, de atunci, a trecut un an şi jumătate.

Problema este că nu s-a întâmplat nici ceea ce eu m-am iluzionat, la un moment dat, că s-ar putea întâmpla, şi anume discutând realmente raportul prezentat în vara lui 2021 cu, de pildă universitarii din măcar cele mai importante 10 universităţi, discutând de asemenea cu cele mai bune licee din 10 oraşe mai din România, s-ar putea obţine un sprijin pentru câteva idei, pentru că sunt lucruri pe care şcoala le aşteaptă.

M-am iluzionat că dacă cineva are răbdarea să facă acest lucru, s-ar putea obţine un asemenea sprijin. Nu s-a obţinut. Klaus Iohannis şi cei care l-au sprijinit, doamna Deca, fost consilier, astăzi ministră în locul lui Sorin Cîmpeanu, oamenii ăştia au preferat să ţină totul într-un registru strict birocratic, adică să folosească un limbaj la limita inteligibilităţii, al expertului care formalizează atât de mult lucrurile, încât nimeni dintre actori nu mai înţelege mare lucru”, adaugă Cristian Preda.

Situația reformelor din educație este regretabilă

Acesta subliniază, de asemenea, că, dacă înainte părinţii îşi încurajau copiii să plece să facă facultatea în străinătate, acum tot mai multe familii işi trimit copiii la licee din alte ţări. El arată că situaţia legată de reformele din educaţie este una regretabilă, mai ales în contextul în care preşedintele vine din acest sistem şi nu a promis o reformă în energie, ci una chiar în domeniul pe care îl cunoaşte.

„Neîncrederea în sistem a ajuns atât de mare încât suntem într-un impas teribil şi în locul unei deschideri către vocile minţile, energiile reformiste, din licee, din şcoli generale, din universităţi, Iohannis şi miniştrii săi se ascund în birouri şi nu produc nici măcar nişte texte lizibile, nici măcar nişte explicaţii.

Senzaţia mea este că dezinteresul guvernanţilor a crescut sub acest nume generos al României educate”, mai afirmă profesorul Cristian Preda.