Cel puțin așa anunță procurorii anticorupție, într-un comunicat de presă venit în răspuns la Ordonanța de Urgență care modifică legile justiției. 

”Având în vedere proiectul ordonanței de urgență de modificare a celor trei legi ale Justiției, aprobate cu câteva luni în urmă de către Parlament, DNA își exprimă îngrijorarea atât cu privire la modalitatea pripită de adoptare a actului normativ, cât și cu privire la conținutul acestuia și atrage atenția asupra blocării activității,” anunță DNA.

Procurorii anticorupție susțin că  transmiterea spre avizarea CSM în aceeași zi în care ordonanța a fost adoptată de Guvern denotă o lipsă de preocupare pentru un dialog onest între puteri, cu privire la prevederi care vor afecta semnificativ funcționarea autorității judecătorești.

De asemenea, aceștia susțin că nici până în momentul de față, DNA nu a primit o versiune oficială a actului normativ adoptat.

Procurorii susțin că singurul motiv pentru care aceste modificări la legile justiție sunt făcute în regim de urgență este intenția de a influența proceduri disciplinare în curs, sau care urmează să fie exercitate.

„În același sens, nu există nicio urgență referitoare la schimbarea modului de organizare a parchetelor. Avizarea propunerilor de numire a procurorilor cu funcții de conducere va fi făcută de Plen și nu de către Secția de procurori din cadrul CSM, ca în prezent, ceea ce reprezintă o încălcare a principiului separării carierelor, consfințit de Parlament prin modificările recente aduse legilor justiției și însușit de Curtea Constituțională. Nu există nicio justificare pentru ca Guvernul să răstoarne un principiu stabilit de Parlament. Eliminarea condițiilor de vechime pentru numirea în funcții de conducere creează posibilitatea ca persoanele care vor îndeplini aceste atribuții să nu dețină experiența necesară exercitării corespunzătoare a atribuțiilor (modificarea art. 54 alin. 1 din Legea nr. 303/2004),” reclamă procurorii DNA.

Aceștia susțin de asemenea că interzicerea delegărilor în funcțiile de conducere va bloca activitatea Direcției Naționale Anticorupție și o va pune în imposibilitatea de a-și exercita atribuțiile legale, având în vedere că nu vor mai putea fi verificate rechizitoriile de către procurorii șefi secție și nu vor putea fi trași la răspundere autorii de fapte penale (introducerea art. 54 alin. (71) din Legea nr. 303/2004).

 

„Concret, din data de 20 martie 2019, Secția de combatere a corupției și Secția judiciară din cadrul DNA rămân fără procurori șefi, prin expirarea delegărilor. În mod real, indiferent ce procedura de numire ar fi parcursă, nu se poate finaliza până la data de 20 martie 2019. Precizam că, între alte atribuții pe care le are, procurorul șef secție conduce și controlează activitatea întregului personal din cadrul secției, verifică rechizitoriile întocmite de procurorii din subordine (inclusiv cele întocmite de procurorii șefi ai serviciilor teritoriale, soluționează plângerile formulate împotriva măsurilor procesuale luate și a soluțiilor dispuse de procurori). În plus, procurorul sef al Secției judiciare sprijină pregătirea temeinică a procurorilor pentru ședințele de judecată și poate participa chiar acesta la judecarea cauzelor în care instanța a fost învestită de DNA prin rechizitoriu,” se arată în comunicatul DNA.

Nu în ultimul rând, procuroii anticorupție reclamă introducerea posibilității eliberării din funcție a magistraților pentru neîndeplinirea condiției de bună reputație, susținând că în lipsa unor garanții privind modul în care se poate exercita această atribuție de către secțiile CSM, se aduce atingere independenței magistraților, care pot fi supuși unor forme de presiune în acest mod.