Lovitura momentului pentru fabricanții de dosare! CCR a decis. A fost declarat neconstituțional

Mai precis, decizia CCR elimină procedura de prescripție specială, de care abuzau procurorii pentru a amenința persoanele intrate în vizorul Sistemului. Mai mult, această procedură a permis șantajul judiciar și încărcarea instanțelor cu un număr foarte mare de dosare care, în loc să fie închise, erau relansate pe ultima suta de metri, în cazul în care un procuror dorea acest lucru.

Trebuie menționat că procedura a afectat mulți politicieni, magistrați, oameni de afaceri și personalități publice, ale căror dosare au fost ținute deschise pe motiv de prescripție. Amintim că decizia Curții Constituționale a României a venit ca urmare a excepției ridicate de Înalta Curte de Casație și Justiție, la sesizarea avocatului Vladimir Ciolacu din Baroul Brașov, scrie luju.ro

Ce prevede Art. 155 alin. (1) din Codul penal?

Art. 155 alin. (1) din Codul penal prevede că în „cursul termenului prescripției răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedura în cauză”. Totuși, CCR a decis în ședința din data de 26 mai 2022 că dispozițiile respective sunt neconstituționale.

„În ședința din data de 26 mai 2022, Curtea Constituțională, în cadrul controlului legilor posterior promulgării, a decis, cu majoritate de voturi: a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat ca sunt neconstituționale dispozițiile art.155 alin.(1) din Codul penal”. Decizia CCR a fost luată cu 7 voturi pentru și 2 împotrivă.

Amintim că prescripția este o procedură prevazută în toate legislațiile din lume și are la bază principiul de drept conform căruia nicio persoană care a comis o faptă penală nu poate rămâne o viață întreagă sub teama că oricând poate fi inculpată, în contextul în care nicio pedeapsă nu și-ar mai atinge scopul după un număr de ani.

„Asigurarea calității actului normativ impune fundamentarea soluțiilor legislative, pentru o cât mai mare stabilitate și eficiență legislativă, și impune stabilirea unor reguli privind integrarea armonioasă a proiectelor de acte normative în ansamblul legislației, unicitatea reglementarii, evitarea paralelismelor. Lipsa de corelare a actelor normative poate crea probleme de interpretare a legii, care pot avea consecințe în planul securității juridice”, este scris în recursul avocatului Vladimir Ciolacu.