Așadar, mai mulți oficiali de la Comisia Europeană au cerut, încă din acest an, scăderea pragului la microîntreprinderi de la 500.000 de euro la 50.000 de euro.
Comisia Europeană a cerut scăderea pragului la microîntreprinderi
Scopul măsurii ar fi să crească încasările la buget și să închidă portițele pentru optimizarea fiscală, conform G4media.
Totuși, autoritățile române negociază să scadă eșalonat pragul la microîntreprinderi, însă nu de anul acesta.
„Negociem să scădem eșalonat pragul la microîntreprinderi, dar nu de anul acesta. Comisia Europeană a cerut 50.000, încercăm să negociem să fie pragul mai mare”, au declarat sursele citate de publicația menționată.
Amintim că reprezentanții autorității de la Bruxelles au cerut miercuri, într-o conferință de presă la București, ca guvernul să scadă pragul la microîntreprinderi.
În caz contrar, oficialii Comisiei Europene au amenințat că nu vom mai primi bani din PNRR.
Adrian Câciu spune că jalonul este îndeplinit
Despre acest subiect a vorbit și ministrul Fondurilor Europene, Adrian Câciu. Acesta a declarat că pragul pentru microîntreprinderi este într-un jalon.
Totuși, Guvernul îl consideră îndeplinit, a subliniat ministrul.
„Comisia are o serie de observații cu privire la plafonul până la care o microîntreprindere trebuie considerată microîntreprindere”, a explicat ministrul.
De asemenea, acesta a subliniat și că Guvernul României conduce România, iar Comisia Europeană poate avea opinii.
În momentul de față, există mai multe discuții, a spus Adrian Câciu. Acestea vor continua și în perioada următoare, iar reformele vor fi făcute „pentru România”, susține el.
„Guvernul României conduce România. Comisia Europeană poate avea opinii. Noi suntem în discuții. Discuțiile tehnice vor continua. Reformele le facem pentru România. Evident, opiniile pot fi diferite. Concediem aceste opinii până când aceste reforme sunt făcute în interesul României. Reformele trebuie să își păstreze scopul.
Modul în care o reformă se aplică este un mod contextualizat. România este o țară care are o abordare specifică asupra unui tip de reformă, nu neapărat facem o reformă și nu ne uităm care sunt efectele pozitive sau negative. Ne interesează efecte pozitive, structural. Sunt discuții, nu ne reproșează nimeni, sunt discuții. Este normal să fie discuții și cred că obiectivul nostru împreună este ca România să aibă o situație fiscală consolidate, la un moment dat”, a conchis Câciu.
România a primit 9,3 miliarde de euro din PNRR
Anterior, șefa adjunctă a Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Mara Roman, a spus că țara noastră a primit 9,3 miliarde de euro din PNRR, respectiv 30% din fondurile alocate.
Ea a subliniat și că este important ca toţi banii europeni să ajungă în economie, iar proiectele angajate să fie finalizate până în 2026.
