Reprezentanții PÎCCJ au explicat că, în contextul declasificării acestor documente, se evaluează elementele care ar putea justifica inițierea unei anchete penale la adresa lui Călin Georgescu. Printre aspectele analizate se numără identificarea posibilelor infracțiuni, precum și determinarea structurii de parchet competente pentru investigarea acestora.
Călin Georgescu a intrat în vizorul autorităților
Totodată, Parchetul a infirmat speculațiile potrivit cărora Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) ar fi sesizat instituția cu privire la nereguli în procesul electoral. În realitate, AEP ar fi redirecționat o petiție transmisă de o persoană fizică la data de 29 noiembrie 2024.
Declasificarea aprobată de președintele Klaus Iohannis a dezvăluit detalii despre presupuse operațiuni de influență desfășurate în sprijinul lui Călin Georgescu. Documentele prezentate în ședința CSAT au scos la iveală activarea unei rețele extinse de conturi pe TikTok cu doar două săptămâni înainte de alegeri, precum și detalii despre finanțatorii și susținătorii campaniei acestuia.
De asemenea, informațiile declasificate au indicat o posibilă implicare a Federației Ruse, inclusiv prin atacuri cibernetice orchestrate de „actori statali”. În raport se menționează și implicarea unor susținători provenind din medii extremiste de dreapta, organizații infracționale și culte religioase. Aceste grupuri ar fi fost implicate anterior în răspândirea de narative proruse, antisemite, anti-NATO și ostile Ucrainei.
Procurorii nu au primit sesizări oficiale de la autoritățile publice
Procurorii au subliniat că, până în prezent, nu au primit sesizări oficiale de la autoritățile publice implicate în procesul electoral sau alte instituții relevante. Totuși, având în vedere gravitatea informațiilor prezentate, PÎCCJ analizează măsurile care se impun pentru clarificarea situației.
„Consiliul Suprem de Apărare a Țării a transmis Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție doar Hotărârea adoptată de membrii CSAT în ședința din data de 28 noiembrie 2024, fără documentele care au fost desecretizate în cursul zilei de astăzi.
În acest sens, menționăm că Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu a primit, până la această dată, nicio sesizare sau informare din partea autorităților publice cu atribuții în desfășurarea procesului electoral, a organelor de politie sau a altor instituții.
Totodată, precizăm că în noul context, al desecretizării documentelor care au fost prezentate în cadrul ședinței CSAT, PÎCCJ analizează în acest moment elementele de natură să determine declanșarea unei investigații penale, infracțiunile față de care se vor face cercetări și structura de parchet competentă.
De asemenea, cu privire la declarațiile publice potrivit cărora Autoritatea Electorală Permanentă a transmis o sesizare PÎCCJ prin care a semnalat aspecte referitoare la modul de desfășurare a procesului electoral, precizăm că AEP nu a depus o astfel de sesizare, ci doar a redirecționat către instituția noastră, în data de 29 noiembrie 2024, o petiție a unei persoane fizice”, a transmis Parchetul General.
Investigațiile care ar putea urma vor viza atât verificarea legalității finanțării și promovării campaniei, cât și identificarea eventualelor încălcări ale legislației naționale în domeniul electoral și al securității cibernetice.
