Curtea de Apel București respinge cererea de recuzare în dosarul anulării alegerilor prezidențiale
Un complet al Curții de Apel București a respins, luni, ca neîntemeiate, cererile avocaților lui Călin Georgescu privind recuzarea judecătoarei Cristina Ardeleanu, cea care judecă procesul legat de anularea alegerilor prezidențiale.
Instanța a decis că aceste cereri nu sunt justificate și a stabilit că recursul va putea fi formulat odată cu soluționarea fondului.
Decizia Curții de Apel București a fost pronunțată pe 30 decembrie 2024 și comunicată prin intermediul grefei instanței. Judecătoarea Cristina Ardeleanu urmează să se pronunțe pe fondul procesului în cursul zilei de marți, continuând analiza contestării deciziilor Biroului Electoral Central (BEC).
„Respinge cererile de recuzare, ca neîntemeiate. Cu recurs odată cu fondul. Pronunțată azi, 30.12.2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței de judecată”, se arată în decizia instanței.
Avocații lui Călin Georgescu au cerut recuzarea judecătoarei pe motiv că aceasta nu ar fi imparțială, invocând faptul că este soția unui procuror din cadrul Direcției Naționale Anticorupție (DNA). Totodată, aceștia au afirmat că judecătoarea s-ar fi antepronunțat în timpul procesului.
Contextul procesului deschis de Călin Georgescu
Călin Georgescu, alături de Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, a contestat în instanță mai multe decizii ale Biroului Electoral Central. Acțiunea sa vizează anularea unor hotărâri prin care s-a decis reluarea alegerilor prezidențiale, conform deciziei Curții Constituționale.
Printre pârâți se numără BEC, Guvernul, Ministerul Apărării, Serviciul Român de Informații (SRI), precum și președintele Klaus Iohannis.
Pe 6 decembrie, Curtea Constituțională a României a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale, invocând documente desecretizate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT).
Potrivit acestor documente, Georgescu ar fi încălcat legislația electorală privind finanțarea campaniei. Raportul său oficial către Autoritatea Electorală Permanentă indica cheltuieli zero, în timp ce investigațiile serviciilor au arătat că finanțarea campaniei pe platforma TikTok s-ar fi ridicat la un milion de euro, provenind de la Bogdan Peșchir.
Suspiciuni de influențe externe
Documentele desecretizate de CSAT au relevat și acțiuni ale unui actor cibernetic statal asupra infrastructurii informatice suport pentru alegeri. Conform informațiilor furnizate de SIE și SRI, aceste acțiuni au inclus atacuri cibernetice și campanii de propagandă și dezinformare.
România a fost identificată ca țintă prioritară pentru astfel de operațiuni hibride desfășurate de Rusia, care urmăresc influențarea opiniei publice, sprijinirea candidaților eurosceptici și destabilizarea agendei publice. Aceste acțiuni au fost considerate o amenințare semnificativă pentru integritatea procesului electoral și pentru stabilitatea democratică a României.
