Decizie în dosarul Călin Georgescu – anularea alegerilor prezidențiale
Instanța Curții de Apel București a stabilit un nou termen în procesul intentat de Călin Georgescu privind anularea alegerilor prezidențiale, mai exact pentru data de 13 ianuarie 2025. Părțile vor fi citate prin poștă, e-mail sau fax, în funcție de datele de contact disponibile, iar termenul de înmânare a citației va fi redus la o zi.
De asemenea, este citată și Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), cu obligația de a depune documentația administrativă care a stat la baza emiterii deciziilor de anulare a alegerilor prezidențiale.
„Acordă termen pentru continuarea judecăţii la 13.01.2025 ora 11.00, pentru când se citează părţile, prin poştă şi prin mail sau fax( în măsura în care sunt disponibile aceste date de contact), cu reducerea termenului de înmânare a citaţiei la o zi. Intimata Autoritatea Electorală Permanentă se citează cu menţiunea de a depune documentaţia administrativă care a stat la baza emiterii deciziei BEC nr. 230D/2024, a deciziei BEC nr. 231D/2024 şi a deciziei BEC nr. 232D/2024”, se arată în soluţia pe scurt a Curţii de Apel Bucureşti.
Instanța a respins ca neîntemeiată cererea de disjungere formulată de contestatoarea Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept. De asemenea, a comunicat tuturor părților cererea de intervenție accesorie formulată de Asociația Prioritatea Întruajutorării Copilului Instituționalizat, în scopul discutării admisibilității acesteia în principiu.
Călin Georgescu s-a aflat în sala de judecată
Luni dimineață, Călin Georgescu a ajuns la Curtea de Apel București, unde se judecă dosarul privind contestația sa și a Coaliției pentru Apărarea Statului de Drept referitoare la anularea alegerilor prezidențiale, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a declinat soluționarea către CAB.
„Cei 9 judecători ai Curţii Constituţionale a României, plus 1, fostul preşedinte al României Klaus Iohannis, au adus ţara în haos. Vorbim de cei care, în mod de drept, trebuiau să apere statul de drept şi Constituţia şi apără doar coruţia. Acesta este primul punct.
Al doilea punct este cel legat de faptul că cei care au fost, de ieri începând, la dezbateri, discuţii, cum vreţi să o luaţi, la Palatul Cotroceni, cu o persoană ilegitima, nu au făcut decât să întărească faptul că această haită politică ce a decimat ţara noastră de 35 de ani este, practic, în complot direct şi în combinaţie cu lovitura de stat care a fost dată acum două săptămâni”, a declarat Călin Georgescu înainte de a intra în sediul Curţii de Apel Bucureşti.
Deși jurnaliștii au încercat să îi adreseze întrebări, el a continuat să își susțină declarația, concentrându-se pe formarea noului Guvern.
„Datorită faptului că nu mai suntem un stat de drept, începând de ieri, este un stat, practic, stalinist, nu fac decât să îngroaşe corupţia şi să continue pe acest fond total ilegitim pe care astăzi îl trăim în România şi în lipsă de democraţie. (…) Este nu doar aberant, ci şi umilitor pentru poporul român. Eu le spun aşa, vor da de foarte greu.
Uniunea Europeană nu mai are bani. Nici măcar să împrumute, nu mai zic să dea. Ţările care sunt membre ale Uniunii Europene, ţări grele, în special Germania, au probleme grave. Nu vor mai fi bani. Şi va fi un uragan economic”, a adăugat Georgescu.
CAB judecă dosarul anulării alegerilor prezidențiale
La Curtea de Apel București se judecă dosarul în care fostul candidat independent Călin Georgescu a cerut instanței anularea deciziei Biroului Electoral Central (BEC) de anulare a alegerilor prezidențiale. Georgescu anunțase încă din 6 decembrie că va contesta la Înalta Curte de Casație și Justiție decizia BEC privind anularea întregului proces electoral și reluarea alegerilor prezidențiale.
Decizia BEC a fost luată după ce Curtea Constituțională a anulat alegerile prezidențiale, ca urmare a desecretizării unor rapoarte ale serviciilor de informații în care se menționa, printre altele, „ingerința unui actor statal străin” în alegerile prezidențiale din România.
Alături de Călin Georgescu, în calitate de contestator, se află și Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept. Cei pe care Georgescu i-a dat în judecată sunt Biroul Electoral Central, Guvernul României, Curtea Constituțională, președintele Klaus Iohannis, Ministerul Apărării Naționale, Statul Major al Apărării și șeful acestuia, Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție, SRI și Elena Lasconi.
La mijlocul lunii decembrie, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins ca nefondată excepția necompetenței generale a instanțelor judecătorești invocată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, SRI și Statul Major al Apărării și a admis excepția necompetenței materiale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, astfel că cauza a fost declinată Curții de Apel București.
