Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a propus vineri o variantă de compromis pentru viitorul buget multianual al UE (2021-2027) şi pentru fondul de redresare propus de Comisia Europeană, într-o încercare de a convinge statele din nord care susţin politici financiare riguroase, respectiv Austria, Olanda, Suedia şi Danemarca.
Acestea din urmă sunt reticente faţă de planul european de relansare de care vor beneficia mai ales statele din sud, în primul rând Italia şi Spania, cele mai afectate de pandemia COVID-19.
Reducerea bugetului multianual
Propunerea lui Michel prevede o uşoară reducere a bugetului multianual, la 1.074 de miliarde de euro. Comisia Europeană a propus un buget de 1.100 de miliarde de euro, respectiv 1,07% din venitul naţional brut al statelor membre, dar cele patru state reticente doresc limitarea acestui buget la 1% din venitul naţional brut.
Pentru rambursarea sumelor pe care Comisia Europeană le va atrage de pe pieţele financiare în vederea constituirii fondului de redresare, ar urma, conform propunerii avansate de Michel, să fie instituită începând de anul viitor o taxă la nivelul UE pentru plasticul nereciclat de unică folosinţă, iar începând din 2023 o taxă asupra tranzacţiilor digitale şi încă una asupra produselor importate în UE din state care nu au obiective de mediu la fel de ambiţioase cum sunt cele pe care Comisia Europeană le-a înscris în Pactul Verde european.
Ulterior ar urma să fie instituite şi alte taxe la nivel european, inclusiv o nouă schemă privind tranzacţiile cu emisiile de carbon în sectorul aviatic şi cel maritim.
Sporirea finanțării pentru Biroul Procurorului European
Ca un alt gest conciliant faţă de cele patru state reticente, Charles Michel propune începerea rambursării sumelor din fondul de redresare din anul 2026, nu din 2028, cum propusese Comisia.
În schimb, suma de 750 de miliarde de euro propusă de Comisie pentru acest fond, din care 500 de miliarde subvenţii şi 250 de miliarde credite, rămâne neschimbată şi în propunerea şefului Consiliului European. Respectivele patru state cer reducerea ponderii subvenţiilor în favoarea creditelor şi Charles Michel a recunoscut că încă sunt divergenţe majore la acest punct între statele membre.
Dată fiind opoziţia unor state membre faţă de iniţiativa Comisiei Europene de a condiţiona accesarea fondurilor europene de situaţia statului de drept, Charles Michel a propus atenuarea acestui mecanism, în schimbul sporirii finanţării pentru Biroul Procurorului Public European, printre altele.
Banii, direcționați către proiectele de mediu
De asemenea, statele membre ar urma să beneficieze în perioada 2021-2022 de 70% din sumele prevăzute în fondul de redresare, pe baza unui algoritm ce va ţine cont de rata şomajului, populaţia şi nivelul PIB-ului înainte de pandemie. Diferenţa de 30% ar urma să fie accesată începând din anul 2023 în funcţie de scăderea PIB-ului fiecărei ţări în 2020 şi 2021, ”pentru a exista o legătură reală între criză şi planul de redresare” şi pentru ca ”banii să meargă către sectoarele şi regiunile cele mai afectate” de pandemie, potrivit declaraţiei lui Michel.
Preşedintele Consiliului European mai propune ca o treime din ansamblul fondurilor să fie direcţionate către proiecte de combatere a schimbărilor climatice şi numai ţările care se angajează să atingă neutralitatea emisiilor de carbon până în anul 2050 să poată avea acces la Fondul de Tranziţie Justă.
În propunerea lui Charles Michel mai regăsim menţinerea rabaturilor de care beneficiază statele contributoare nete, crearea unui fond de ajustare pentru Brexit în valoare de 5 miliarde de euro destinat susţinerii Irlandei, Belgiei şi altor ţări, regiuni şi industrii dintre cele mai afectate de ieşirea Marii Britanii din UE.
Reforme economice corelate cu agenda europeană
În ceea ce priveşte condiţiile pentru accesarea banilor din fondul de redresare, Michel propune ca statele membre să prezinte Comisiei Europene planuri de ”redresare şi rezilienţă” pentru perioada 2021-2023, elaborate conform recomandărilor Bruxelles-ului. Apoi, aceste planuri vor trebui aprobate de celelalte state membre prin majoritate calificată.
El a precizat la o conferinţă de presă că va prezenta propunerea de compromis celor 27 şefi de stat şi de guvern la summitul european care va avea loc săptămâna viitoare.
Un acord asupra fondului european de redresare şi asupra bugetului multianual necesită unanimitatea celor 27 de state membre. Pentru aceasta, ele trebuie să depăşească divergenţele ce privesc sumele alocate planului, durata acestuia, raportul între împrumuturi şi subvenţii, criteriile de repartiţie a acestora între state, precum şi delicata problemă a condiţionalităţii, adică reformele cerute în schimbul accesării fondurilor.
Comisia Europeană a atenţionat că accesarea sumelor prevăzute în fondul de redresare va fi legată de reforme economice corelate în special cu agenda europeană privind mediul şi digitalizarea.
