Președintele francez Emmanuel Macron se confruntă cu noi proteste violente de stradă, mii de oameni alegând să își manifeste în acest mod nemulțumirea față de politica guvernului de la Paris.
Sunt din nou manifestații de amploare la Paris, unde protestatarii din mișcarea Vestelor Galbene s-au luat la bătaie cu poliția.
Mii de oameni au ieșit în stradă în capitala Franței și în alte orașe mari, nemulțumiți de politica guvernului.
Ciocniri între protestatari și forțele de ordine
Manifestația din Paris a fost presărată și cu ciocniri între protestatari și forțele de ordine, care au folosit gaze lacrimogene.
Oamenii legii au arestat 193 de manifestanți, potrivit Le Parisien. Protestatarii au intrat și în sediul postului de televiziune BFM TV, strigând diverse sloganuri, conform digi24.ro.
Începută în toamna lui 2018 ca o formă de protest față de creşterea preţului carburanților, mișcarea Vestelor Galbene a cuprins revendicări tot mai largi, de la creşterea puterii de cumpărare la demisia preşedintelui Emmanuel Macron.
Simbolul vestelor galbene
Mișcarea cuprinde un larg spectru politic.
Potrivit unui sondaj, puțini dintre cei care protestează au votat pentru Macron în alegerile prezidențiale franceze din 2017 și mulți dintre aceștia nu au votat sau au votat candidații de extremă dreaptă sau de extremă stângă.
Creșterea prețurilor la combustibili este cea care a declanșat demonstrațiile, iar vestele galbene de înaltă vizibilitate, pe care legea franceză le-a cerut tuturor șoferilor să le aibă în vehicule și să poarte în timpul urgențelor, au fost alese ca „un fir unificator și apel la arme”.
Mișcarea a căpătat atenție internațională
Protestele au implicat demonstrații și blocarea drumurilor și a depozitelor de combustibil. Unele proteste s-au dezvoltat în revolte majore.
Deoarece vestele galbene sau Gilets jaunes au câștigat o atenție internațională, protestatarii din multe locuri ale lumii – unii cu nemulțumiri similare și alții cu revendicări diferite – au folosit simbolul vestei galbene.
Mișcarea vestelor galbene sau mișcarea jachetelor galbene este considerată de unii analiști ca fiind o mișcare politică populistă, întrucât principalul scop al luptei sale este justiția economică.
Între timp, protestele au scăzut mult în intensitate.