Relația cordială dintre ministrul de Finanțe și băncile comerciale private ce operează în România pare că a ajuns la sfârșit. Deși Florin Cîțu anunța, încă de la începutul lunii august, reducerea semnificativă a planului de împrumuturi, Finanțele nu mai reușesc să atragă de pe piață bani nici cât să acopere noile reduse.

Astfel, băncile nu au participat marţi la sesiunea de oferte necompetitive aferentă licitaţiei de luni, când Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a împrumutat 124,5 de milioane de lei, potrivit datelor transmise de Banca Naţională a României (BNR).

Randament mediu de 4,19% pe an

Conform BNR, MFP a atras luni, 124,5 milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de obligaţiuni de stat tip benchmark, cu o maturitate reziduală la 133 de luni, la un randament mediu de 4,19% pe an.

Valoarea nominală a emisiunii suplimentare a fost de 30 de milioane de lei.

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a planificat, în luna august 2020, împrumuturi de la băncile comerciale de 3,45 de miliarde de lei, din care 3 miliarde de lei prin opt emisiuni de obligaţiuni de stat, la care se poate adăuga suma de 450 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni.

Suma, mai mică faţă de cele 5,3 miliarde de lei programate în iulie, va fi destinată refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat.

”România are nevoie de dobânzi reale zero”

”O veste excelentă pentru TOȚI românii!

Am redus SEMNIFICATIV planul de împrumuturi pentru luna august.

V-am spus că vin cu o surpriză majoră. Nu a fost ușor dar am reușit. Mai urmează și altele.

Avem un buffer la nivel record, în contul nostru de la BNR.

Am injectat lichiditate în economie la un nivel record. În special pentru că am investit cele mai mari sume în primele 7 luni din ani din ultimii 10 ani.

Dar nu ajunge și nu ne oprim aici. România are nevoie, așa cum vedem în toată lumea, și de dobânzi reale zero sau și mai bine, negative.”, scria Forin Cîțu la începutul lunii august pe Facebook.

Reducerea dobânzii-cheie

Anunțul a fost interpretat de unii analiști financiari ca o somație pentru BNR de a reduce dobânda de politică monetară, pentru ca Finanțele să se poată împrumuta de la băncile private cu costuri mai mici.

Într-adevăr, BNR a operat, pe parcursul lunii august, reducerea dobânzii de politică monetară de la 1,75% la 1,5% şi a dobânzii maxime de la 2,25% la 2%, ceea ce va implica o nouă scădere a costului creditelor.

Însă nivelul dobânzilor este în continuare mare în România, în comparație cu țările din regiune.