Succesul programului derulat de Agenția Fondului de Mediu, prin care se oferă finanțare nerambursabilă pentru instalarea de panouri fotovoltaice pe casă, este puternic pus sub semnul întrebării, în urma unui Ordin de Ministru care propune măsuri foarte controversate.
Programul Agenţiei Fondului de Mediu – AFM pentru instalarea de panouri fotovoltaice ar putea fi exclude de la finanţare potenţialii beneficiari care au ipotecă pe casă sau aceia care au un contract de închiriere/comodat pentru sediu social.
În aceste condiții, va fi exclusă din program tocmai pătura activă și productivă a populației, avertizează joi PATRES – Organizaţia Patronală a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile din România, prin intermediul unuii comunicat de presă.
PATRES citează un proiect de Ordin de Ministru, aflat în consultare publică, care prevede că ”imobilul pe care se implementează proiectul (privind instalarea de panouri fotovotltaice, n.r.) nu este afectat de sarcini în favoarea unei persoane juridice sau a unei entităţi care desfăşoară activităţi economice; nu face obiectul unui litigiu în curs de soluţionare la instanţele judecătoreşti, vreunei revendicări potrivit unei legi speciale sau dreptului comun sau al unei proceduri de expropriere pentru cauză de utilitate publică”.
Măsuri discriminatorii
Dacă aceste măsuri vor fi adoptate printr-un act normativ, programul AFM devine discriminatoriu, avertizează PATRES, în condiţiile în care ar putea fi excluşi de la finanţare potenţialii beneficiari care au ipotecă pe casă sau aceia care au un contract de închiriere/comodat pentru sediu social.
”Înţelegem că devin neeligibili următorii potenţiali beneficiari: cei care au cumpărat/construit imobilul cu credit ipotecar în favoarea unei instituţii bancare şi/sau unui potenţial finanţator (ex. dezvoltatorul imobiliar), cei care au girat cu imobilul în favoarea unei societăţi comerciale, cei care au semnat un contract de închiriere spaţiu/sau comodat cu o societate comercială/PFA pentru stabilirea sediului social/punct de lucru în imobilul respectiv, din cauza condiţionalităţii ca pe perioada monitorizării investiţiei imobilele să nu devină proprietatea unei persoane juridice sau a unei entităţi care desfăşoară activităţi economice, sau existenţa proiectului să nu constituie un avantaj pentru o astfel de entitate. Pentru a evita complet acest risc, Ministerul Mediului, AFM şi MDRAP au adoptat soluţia extremă: toţi potenţialii beneficiari cu ipotecă asupra imobilului sau cu un contract de închiriere/comodat pentru sediu social devin neeligibili!”, subliniază PATRES în comunicatul citat.
Risc privind programul AFM pe fotovoltaice
Potrivit calculelor organizaţiei, în baza unei analize a datelor publicate de către ANCPI pentru perioada ianuarie 2017 – iunie 2019, pentru întreg teritoriul României, se remarcă faptul că, în cazul a 50 – 70% din tranzacţiile cu imobile de tipul teren cu construcţie sau unităţi individuale, efectuate în perioada ianuarie 2017 – iunie 2019, s-a folosit o formă de finanţare care a presupus o ipotecă. Mai mult, verificând datele publice ale ONRC, PATRES arată că, în România, la finalul lunii iunie 2019 sunt active 374.779 persoane fizice autorizate şi 964.747 persoane juridice, în total 1.339.526 profesionişti. Marea majoritate a acestor profesionişti (în special PFA şi IMM) au sediul social înregistrat într-un imobil care se află în proprietatea unei persoane fizice, precizează sursa citată.
”Considerăm că aplicarea acestei modificări cu caracter profund discriminatoriu va duce la restrângerea masivă a potenţialilor beneficiari (în principiu pătura activă a populaţiei), cu riscul unui potenţial eşec al programului derulat de AFM. Este de neacceptat acest lucru – dat fiind interesul major al românilor să devină Prosumatori”, a declarat Viorel Lefter, preşedintele PATRES.
”Astfel putem constata că marea majoritate a caselor noi construite în România în ultimii ani au fost achiziţionate cu ajutorul unui credit ipotecar. Categoriile de beneficiari care nu au un astfel de credit sunt în principal pensionarii, cetăţenii care locuiesc în mediul rural, unde în foarte multe cazuri imobilele nu sunt intabulate, deci oricum nu sunt eligibili, sau antreprenorii care câştigă suficient de mult ca să poată achiziţiona un imobil fără credit bancar, însă nici aceştia nu vor fi eligibili dacă societatea pe care o deţin are sediul social/punct de lucru în cadrul imobilului. Luând în considerare aspectele anterioare semnalate, ne punem întrebarea legitimă: Pentru cine se mai face acest program?”, arată sursa citată.