Potrivit raportului SUA, Guvernul România a demonstrat că, în general, depune eforturi în creștere în comparație cu perioada de raportare anterioară, având în vedere impactul pandemiei COVID-19, dacă există, asupra capacității sale de combatere a traficului de persoane. Prin urmare, România a rămas pe nivelul 2.

România depune eforturi semnificative

Aceste eforturi au inclus adoptarea unui nou NRM, crearea de noi posturi de investigatori financiari la nivel național și înființarea unei unități specializate pentru investigații financiare, inclusiv infracțiuni legate de trafic, în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT).

În plus, guvernul a operaționalizat 42 de săli de audiere private pentru copiii victime ale infracțiunilor, a aprobat un plan de acțiune pentru standardizarea metodologiilor de interogare adaptate copiilor și a instruit poliția în ceea ce privește interacțiunea cu copiii victime.

Mai mult, guvernul a instituționalizat un comitet de combatere a traficului de persoane, compus din membri ai guvernului și ai societății civile, în cadrul biroului prim-ministrului, ridicând portofoliul traficului de persoane și impunând includerea societății civile într-un comitet guvernamental.

Ca răspuns la afluxul de refugiați care au fugit de invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina și care au ajuns în România, guvernul a elaborat proceduri pentru identificarea și raportarea cazurilor de trafic, în special în rândul copiilor neînsoțiți, străini sau apatrizi; a stabilit proceduri pentru înregistrarea, tranzitul, șederea și protecția copiilor vulnerabili și, în colaborare cu organizații interguvernamentale, a înființat opt centre sigure la punctele de trecere a frontierei, oferind copiilor și familiilor informații și servicii esențiale.

România nu a respectat standardele minime în mai multe domenii

Cu toate acestea, guvernul nu a respectat standardele minime în mai multe domenii-cheie. Autoritățile au investigat, urmărit penal și condamnat un număr semnificativ mai mic de traficanți.

Presupusa complicitate la infracțiunile de trafic a persistat, în special în cazul funcționarilor care exploatau copii aflați în grija unor centre de plasament sau a unor case de copii administrate de guvern.

Autoritățile nu au depistat indicatorii de trafic de persoane și nici nu au identificat în mod proactiv victimele în rândul populațiilor vulnerabile, cum ar fi solicitanții de azil, migranții, persoanele care practică sexul comercial sau copiii din instituțiile administrate de guvern. În plus, guvernul nu a oferit fonduri suficiente ONG-urilor pentru servicii de asistență și protecție, lăsând majoritatea victimelor fără servicii și expunându-le riscului de a fi traficate din nou.

În cele din urmă, modificările legislative au împiedicat urmărirea penală și au dus la impunitate pentru unii oficiali complici ai infracțiunilor de trafic de persoane, se mai arată în raportul Departamentului de Stat american din 2023.

Recomandările SUA pentru România

În raport, Departamentului de Stat american a făcut 11 recomandări pentru România, de care țara noastră trebuie să țină cont în lupta împotriva traficului de persoane

  1. Investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor de trafic de persoane și aplicarea unor sancțiuni adecvate pentru traficanții condamnați, inclusiv pentru funcționarii complici și traficanții de forță de muncă, care ar trebui să implice pedepse semnificative cu închisoarea.
  2. Să se asigure că statutele de prescripție nu sunt utilizate în mod necorespunzător pentru a respinge acuzațiile împotriva suspecților de trafic de persoane, subminând în mod semnificativ eforturile de combatere a traficului de persoane.
  3. Să se asigure că toate victimele primesc asistență, inclusiv asistență medicală și consiliere psihologică, prin desemnarea unor avocați care să ajute victimele să își înțeleagă drepturile și să navigheze în sistemul de asistență.
  4. Identificarea proactivă a potențialelor victime, în special în rândul populațiilor vulnerabile, cum ar fi solicitanții de azil, migranții, persoanele care practică sexul comercial și copiii din instituțiile guvernamentale.
  5. Să ofere sprijin financiar ONG-urilor pentru serviciile destinate victimelor prin alocarea de fonduri prin intermediul mecanismelor stabilite, cum ar fi programul de finanțare la nivel local și sistemul de recuperare a bunurilor.
  6. Creșterea numărului de ofițeri de poliție instruiți care investighează infracțiunile de trafic de persoane.
  7. Intensificarea eforturilor de aplicare a legilor privind munca copiilor, în special în zonele rurale și acolo unde serviciile de asistență socială nu dispun de personal și de capacitatea de a aborda încălcările.
  8. Sancționarea agențiilor de recrutare cu sancțiuni penale pentru practicile care contribuie la trafic, cum ar fi perceperea de taxe de recrutare de la lucrători.
  9. Asigurați consiliere juridică avizată și protecție în sala de judecată pentru victimele care asistă la urmărirea penală.
  10. Acordarea inspectorilor de muncă a autorității legale de a efectua inspecții inopinate la toate locurile de muncă.
  11. Extinderea eforturilor de formare a anchetatorilor, procurorilor și judecătorilor în ceea ce privește lucrul cu cazurile de trafic și cu victimele, sensibilitatea la problemele legate de trafic și înțelegerea tuturor formelor de trafic.