Ancheta a fost deschisă după ce, la începutul acestei luni, autoritățile din Ungaria nu au dat curs mandatului emis de CPI care îl vizează pe Benjamin Netanyahu pentru crime împotriva umanității, în contextul războiului din Gaza.
Judecătorii solicită autorităților din Ungaria să explice de ce nu l-au arestat pe Benjamin Netanyahu
Într-un dosar lansat miercuri seara, judecătorii de la Haga solicită Ungariei să explice public de ce nu a efectuat arestarea. Reacția autorităților maghiare nu a întârziat. Premierul Viktor Orban a anunțat că Ungaria intenționează să renunțe la apartenența la Curtea Penală Internațională, proces care va dura cel puțin un an. Dacă decizia va fi dusă la capăt, Ungaria va deveni singurul stat membru al Uniunii Europene care nu mai este parte semnatară a CPI.
Premierul maghiar a justificat decizia de a nu-l aresta pe Netanyahu prin faptul că, deși Ungaria a semnat tratatul internațional de înființare a curții, statutul acesteia nu a fost niciodată transpus în legislația națională. Astfel, susține Orban, tratatul nu este aplicabil în mod direct în Ungaria. Cu toate acestea, instanța de la Haga a respins anterior argumente similare din partea altor state, scrie Euronews.
„Am semnat un tratat internațional, dar nu am făcut niciodată toți pașii care altfel l-ar fi făcut aplicabil în Ungaria”, a subliniat Orban.
Viktor Orban spune că CPI și-a pierdut imparțialitatea și a devenit o instituție politizată
Decizia Ungariei a fost întâmpinată cu mai multe critici. Totuși, Viktor Orban a subliniat că CPI și-a pierdut imparțialitatea și a devenit o instituție politizată, ceea ce justifică retragerea.
Reprezentanții instanței internaționale au comunicat anterior guvernului ungar, cu doar câteva zile înainte de vizita lui Netanyahu, că are obligația legală de a se conforma cererilor de arestare și predare formulate de CPI. Cu toate acestea, Ungaria a ignorat notificarea, iar purtătorul de cuvânt al instanței a refuzat să comenteze public asupra anchetei în curs.
Cazul Ungariei marchează a treia oară în decurs de un an când Curtea Penală Internațională deschide o anchetă împotriva unui stat membru pentru refuzul de a aresta persoane vizate de mandate.
În februarie, Italia a fost somată să explice de ce a repatriat cu un avion militar un cetățean libian suspectat de tortură și crimă, în loc să îl predea instanței. În octombrie, Mongolia a fost raportată către organul de supraveghere al CPI pentru că nu l-a arestat pe președintele rus Vladimir Putin în timpul unei vizite oficiale.
În prezent, CPI are 125 de state semnatare. Doar două țări – Filipine și Burundi – s-au retras anterior din această instituție. Ungaria are termen până pe 23 mai pentru a prezenta probe și argumente în apărarea sa.
Ancheta în curs reprezintă o escaladare a tensiunilor dintre CPI și guvernele care aleg să ignore mandatele emise de instanță.
