În utltima fază a războiului din Pacific, strategii militari americani au combinat în mod ingenios două sisteme de arme: bombardierul revoluționar B-29 și mina marină, relativ ușor de parașutat din avion, care explodează la atingere sau la comandă. Cu ajutorul lor, americanii au îngenunchiat și au dezlănțuit iadul în Japonia.

Tot de manual rămâne și cazul Războiului din Coreea, când minele puse de Coreea de Nord au împiedicat forțele americane reușească o invazie eficientă la Wonsan.

Și în timpul războiului din Golful Persic, două nave ale Marinei SUA, Tripoli și Princeton, au fost grav avariate de mine irakiene.

Și azi, tot mai multe dovezi arată că amplasarea minelor marine rămâne un element principal al doctrinei chineze de război naval.

Un studiu recent Dragon Eye, al armatei americane, trece în revistă câteva exemple din aceste dovezi. Din păcate, analizele făcute de strategii armatei SUA continuă să minimalizeze această amenințare.

Raportul RAND lansat recent privind „tabela de marcaj” militar SUA-China, susține că minele marine, folosite din cele mai vechi timpuri, nu sunt la fel de fascinante precum rachetele balistice anti-navă, rachetele de croazieră anti-navă supersonice sau armele hipersonice la care chinezii lucrează intens.

De asemenea, spune documentul, minele marine nu pot amenința în mod direct portavioanele americane, așa cum o pot face armele de mai sus. Cu toate acestea, minele marine amplasate în mod strategic și în număr mare pot constitui un factor critic, care poate face de diferența în primele faze ale luptei navale în Pacificul de Vest.

Despre modul în care pot fi folosite eficient minele marine a vorbit, într-o revistă militară chineză, un profesor de la Academia Submarină Qingdao. Subiectul minelor marine, tratat atât de exhaustiv, sugerează importanța acestor arme în concepția Chinei privind războiul naval. Profesorul a oferit ca exemplu al eficienței minelor marine cel al navei americane de război, fregata Samuel B. Roberts, distrusă de o mină iraniană în 1988. Expertul a explicat că până și o banală barcă de pescuit, modificată pe ici pe colo, poate amplasa mine marine. El consideră însă că submarinele sunt modalitatea cea mai bună pentru a amplasa mine marine în calea navelor inamice.

Minele puse de submarinele chineze ar putea lovi nodurile de transport ale americanilor

Argumentele aduse de profesorul chinez nu fac decât să întărească opiniile altor specialiști, care spun că minele așezate de submarine ar putea fi cea mai mare, neplăcută și letală surpriză într-un conflict naval SUA-China. Mai mult decât alarmantă este teoria conform căreia minele puse de submarinele chineze ar putea lovi nodurile de transport ale americanilor,  bazele-cheie ale SUA din Pacificul de Est și de Est sau din Atlantic.

Chiar și ipotetic vorbind, faptul că un submarin ar fi capabil să „semene” un câmp de mine, după cum sugerează profesorul chineze, amenințarea închiderii porturilor criticee ale Statelor Unite pentru o săptămână sau mai mult reprezintă un tablou terifiant.

Expertul chinez continuă să sugereze că amplasarea a 2.000 de mine marine pe zi ar trebui să fie relativ ușoară pentru navele și aeronavele chineze. Pentru a bloca intervenția inamică străină, navele chineze, submarinele, ș chiar unele bărci de pescuit ar trebui să planteze o anumită cantitate de mine marine în zonele critice ale primului lanț insular, spune profesorul chinez.

Este deci tot mai evident că Marina Statelor Unite se confruntă cu provocări majore în ceea ce privește doctrina navală de război a Chinei, care nu trebuie nici ignorată nici subestimată.

Iar una dintre modalitățile de a reacționa în fața abilității belicoase a minelor marine chineze este prin creșterea capacităților ofensive ale războiului minelor din SUA. Acest lucru a fost realizat într-o oarecare măsură, prin exerciții care demonstrează capacitățile de bombardiere ale Forțelor Aeriene ale Statelor Unite pentru a implementa mine marine în zona Asia-Pacific.

Pentru că nu trebuie uitat că marina Chinei și întregul ei comerț maritim sunt vulnerabile în fața unui război al minelor. Având în vedere și volatilitatea regiunii Asia-Pacific, dincolo de orice strategie de război, mai presus de toate trebuie să rămână dialogul.