România se pregătește să devină membru al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Premierul Marcel Ciolacu a declarat recent că acesta este principalul nostru proiect de țară.
„Pentru România, aderarea la OCDE este principalul proiect de țară, un proiect pe care îl tratăm cu deplină responsabilitate și angajament.
În mentalul societății au rămas fixate obiective precum aderarea la Uniunea Europeană, NATO sau Schengen.
Dar este datoria noastră să le spunem oamenilor că aderarea la OCDE va însemna o viață mai bună pentru fiecare român, dar și investiții mai multe, vizibilitate crescută a țării noastre pe harta economică internațională și o administrație mai performantă”, a spus el.
Șeful Executivului a făcut această declarație în cadrul lansării Studiului Economic 2024 pentru România, realizat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Evenimentul a avut loc la Palatul Victoria, în prezența secretarului general al OCDE, Mathias Cormann.
România nu ar mai trebui să exploateze noi zăcăminte de gaze naturale, potrivit OCDE
Studiul recomandă României să renunțe la concesionarea de perimetre noi pentru explorarea zăcămintelor de gaze naturale. Această decizie a fost motivată prin considerente legate de climă.
Premierul Ciolacu sugerează că aceste recomandări vor fi urmate pentru a facilita aderarea României la OECD. Mai mult, acestea se aliniază cu viziunea Uniunii Europene, care consideră că gazele naturale ar putea deveni noul cărbune, după 2030.
„Vrem dezvoltarea infrastructurii, creșterea productivității și competitivității, locuri de muncă, sisteme de sănătate și educație performante, precum și promovarea energiei verzi. Și mă bucur să constat că aceste obiective sunt corelate cu recomandările din Studiul Economic.
De aceea, vom trata cu maximă seriozitate toate aceste recomandări
Mergem așadar la studiul OCDE pentru România. Documentul face trimitere directa la faptul că autoritățile de la București planifică intrarea rapidă în exploatare a concesiunii offshore de gaze naturale Neptun Deep din Marea Neagră, inclusiv pentru reducerea dependenței de importuri și pentru creșterea securității energetice. Cu o nuanță adânc subliniată: producția de gaze ar urma să fie peste necesarul intern al României”, a declarat el.
Potrivit Studiului Economic 2024 pentru România, „se așteaptă ca gazul din Neptun Deep să intre pe piață în 2026 și să majoreze producția de gaze a României mult peste necesarul său intern. În consecință, România se va poziționa ca o alternativă la Rusia în ceea ce privește aprovizionarea cu gaze a regiunii”.
Cererea de gaz a României s-ar putea dubla
Publicația Profit.ro subliniază, însă, că poziția exprimată de directorul general al operatorului național de transport Transgaz, Ion Sterian, este complet diferită.
Sterian argumentează că cererea de gaze a României se va dubla și chiar și resursele de gaze din Marea Neagră nu vor fi suficiente pentru a satisface consumul intern până în 2027-2028.
Revenind la studiul OCDE, acesta recomandă Guvernului României să nu mai exploreze noi perimetre pentru extracția de gaze, având în vedere că este posibil să nu fie necesară o cantitate atât de mare de gaze, iar schimbările climatice trebuie luate în considerare.
„În perspectivă, proiectele noi de explorare de zăcăminte de gaze naturale merg împotriva obiectivelor de limitare a schimbărilor climatice. Scenariile indică că cererea globală de gaze, ca și cea de țiței și cărbune, ar trebui să înceapă să scadă înainte de 2030 pentru a fi în linie cu ambițiile climatice globale.
Scăderea cererii de combustibili fosili ar putea majora riscurile comerciale ale proiectelor noi.
România nu a mai concesionat perimetre noi de gaze naturale de peste un deceniu, însă Guvernul ar trebui să ia în considerare schimbările climatice și alți factori de mediu la luarea deciziilor de licențiere pentru proiecte viitoare de explorare de țiței și gaze” se arată în Studiul Economic 2024 pentru România.
Experții OCDE dau ca exemplu interzicerea explorărilor noi de hidrocarburi. Aceasta este o măsură implementată de Danemarca, Franța și Irlanda.
„Astfel de interdicții pot semnala un angajament în direcția renunțării la combustibilii fosili și asumării de obiective de luptă împotriva schimbărilor climatice.
Ele sunt în linie cu evaluarea Agenției Internaționale pentru Energie potrivit căreia, într-un scenariu de neutralitate climatică, nu mai este nevoie de niciun proiect pe termen lung de exploatare de țiței și gaze” potrivit Studiului Economic 2024 pentru România.
Deciziile amânate de Guvernele de la București
Această recomandare va avea un impact pe termen lung asupra României. Țara se găsește, din nou, într-o situație dificilă. De asemenea, are o factură de plătit.
Aceasta se datorează amânării deciziilor importante privind perimetrele extrem de bogate în gaze din Marea Neagră. Această practică a existat în cadrul guvernelor de la București timp de ani buni.
În timp ce Turcia începe deja să exploateze primul zăcământ descoperit în Marea Neagră și anunță descoperirea unui nou zăcământ în apele sale teritoriale din Marea Neagră, România pare să întârzie.
În ceea ce privește România, directorul companiei OMV Petrom, Christina Verchere, a indicat că în 2027 este planificată extragerea primelor cantități de gaze prin proiectul Neptun Deep.
Producția estimată este de aproximativ 30 de ori mai mare decât cererea anuală, care acoperă 4,3 milioane de gospodării, iar veniturile estimate ale statului român sunt de 20 de miliarde de euro, conform declarațiilor directorului OMV.
Zăcămintele pe care România le exploatează în prezent
În același timp, trebuie să discutăm și despre zăcămintele pe care România le exploatează în prezent.
Majoritatea acestora sunt exploatate de zeci de ani. Trebuie să menționăm că datele referitoare la depozitele de gaze sau petrol sunt confidențiale, conform Legii nr. 182 din 12 aprilie 2002.
Cu toate acestea, un răspuns al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei pentru greatnews.ro relevă date importante despre cantitățile extrase în 2022.
Cel mai mare volum de gaze naturale extras în 2022 a provenit de la zăcământul Bustuchin din județul Gorj, cu 805 milioane de metri cubi. Acest zăcământ este exploatat de OMV încă din 1959.
Pe locul al doilea se află zăcământul Filitelnic din județul Mureș. Descoperit în 1958, acesta este exploatat în prezent de Romgaz. În 2022, de aici s-au extras aproape 625 de milioane de metri cubi de gaze.
În total, cele zece zăcăminte onshore și offshore au produs aproximativ 9,2 miliarde de metri cubi de gaze în 2022.
