Iarna a început să-și intre în drepturi și, cu siguranță, luptele din Ucraina vor slăbi. Ambele tabere vor folosi această perioadă de respiro pentru a se reaproviziona și a face noi planuri.
Site-ul 19fortyfive face un scurt bilanț al conflictului, după zece luni de lupte intense. Iar tabloul nu arată deloc bine pentru Rusia.
Declinul Rusiei
Indiferent cum se va desfășura războiul în următoarele luni sau chiar ani, este clar că puterea Rusiei a fost redusă în mod semnificativ. Președintele Vladimir Putin a plănuit un război scurt, care să dovedească puterea armatei ruse și să susțină pretenția Moscovei de a sta la masa politicii mondiale. Dar, așa cum arată lucrurile acum, Putin s-a împotmoolit într-o mlaștină, asemănătoare războiului dus de URSS în Afganistan, în anii 1980, sau războiului american din Vietnam. Dar economia Rusiei nu se compară cu cea a Americii, iar un război lung va perturba grav economia Rusiei. În plus, Putin riscă să piardă puterea, printr- o lovitură de stat, dacă nu câștigă războiul din Ucraina.
Performanța slabă a Rusiei în acest conflict a anulat mitul modernizării militare ruse, în ciuda economiei sale instabile. Rusia pierde acum în fața unei țări a cărei armată, in urmă cu un an, nu era luată în serios de nimeni. Economia Rusiei este acum printre primele douăzeci din lume, iar sancțiunile occidentale o vor pune și mai mult la pământ.
Ascensiunea Ucrainei
Aproape toată lumea credea că rușii vor îngenunchia Ucraina. Cu toate acestea, până la sfârșitul primăverii, devenise evident că Blitzkrieg-ul Rusiei va fi un fiasco și că Ucraina va putea supraviețui ca stat suveran, chiar dacă Rusia ar deține unele dintre teritoriile sale. Acum, aproape toți experții spun că Ucraina este pe punctul de a câștiga războiul. Chiar și readucerea peninsulei Crimeei, la Ucraina, este considerată tot mai mult o posibilitate reală.
NATO s-a întors
Un alt rezultat geopolitic remarcabil este, cu siguranță, reîntinerirea NATO. Ani la rând, după Războiul Rece, NATO părea că plutește în derivă, pentru că îi lipsea un scop strategic clar. A încercat să-l găsească în timpul războiului împotriva terorismului, după 11 septembrie 2001. Totul s-a încheiat cu un scâncet nesatisfăcător în Afganistan, în 2021. Invazia Ucrainei a pus capăt acestei stări, iar Statele Unite, după modul în care au tratat NATO în timpul președinției lui Donald Trump, s-au reangajat. În plus, Alianța va primi în rândurile sale doi noi membri și vrea să construiască punți către democrațiile asiatice alarmate de China.
Nu mai există „modelul Ucraina”
Declarația de unitate, din februarie, dintre Putin și președintele chinez Xi Jinping, a deranjat statele mici. China a susținut invazia lui Putin în Ucraina și chiar a stat în spatele Rusiei pe tot parcursul războiului. Taiwanul s-a temut că Putin va crea un „model” prin care o mare autocrație, învecinată cu o democrație mică, ar putea folosi nemulțumirile teritoriale și culturale pentru a justifica o invazie. China spera asta, retorica lui Xi privind Taiwanul fiind mai dură decât a predecesorilor săi. Dar „modelul” a mers prost. Rusia a văzut că nu poate cuceri așa ușor o țară vecină care vrea să fie suverană. De asemenea, unitatea occidentală din spatele Ucrainei nu s-a spart, așa cum, probabil, spera Putin, sub presiunea amenințărilor sale nucleare și a creșterii costurilor combustibilului.
