BNR a lansat un avertisment cu privire la alegerea unui suveranist
Valentin Lazea, economist-șef al Băncii Naționale a României (BNR), a lansat un avertisment cu privire la impactul economic pe care l-ar avea alegerea unui președinte suveranist. Conform analizei sale, o astfel de decizie ar avea efecte negative semnificative asupra stabilității economice și asupra nivelului de trai al cetățenilor, iar românii ar putea resimți consecințele imediat, atât în viața de zi cu zi, cât și pe termen lung.
Piețele financiare ar reacționa rapid și negativ la alegerea unui suveranist
Lazea (BNR) subliniază că piețele financiare ar reacționa rapid și extrem de negativ la alegerea unui președinte cu viziuni suveraniste. În urma unei astfel de alegeri, ratingul de țară al României ar putea fi retrogradat la nivelul „junk” (nerecomandat investițiilor), ceea ce ar face împrumuturile externe imposibile sau extrem de costisitoare.
Aceasta ar duce la o creștere a dobânzilor pe piața internă și ar reduce considerabil capacitatea țării de a atrage noi fonduri externe pentru dezvoltare.
Lazea adaugă că și investitorii străini ar părăsi România din cauza incertitudinii create de posibile amenințări de naționalizare a firmelor și de modificări ale legislației economice. În acest context, fluxul de investiții străine directe, care a însumat aproximativ 124 miliarde de euro în perioada 1998-2024, s-ar opri, iar capitalul străin s-ar retrage masiv.
Această pierdere ar însemna nu doar stagnarea economică, dar și o pierdere semnificativă de locuri de muncă în sectorul privat.
Alegerea unui președinte suveranist ar însemna reducerea fondurilor europene
Un alt impact major al alegerii unui președinte suveranist ar fi reducerea fondurilor europene. Lazea subliniază că România a beneficiat de fonduri europene esențiale în dezvoltarea infrastructurii și a economiei, însumând aproximativ 68 de miliarde de euro în perioada 1998-2024.
Dacă România ar opta pentru o politică de izolare față de Uniunea Europeană și NATO, accesul la aceste fonduri ar fi sever limitat, iar investițiile în domenii vitale precum sănătatea, educația sau infrastructura s-ar diminua substanțial. Exemplele altor țări cu regimuri suveraniste, precum Ungaria, arată că reducerea fondurilor europene ar avea efecte devastatoare asupra economiei.
Inflație, dobânzi mai mari și pierderi financiare
Lazea detaliază și impactul direct asupra românilor, în special asupra celor care au credite sau economii în lei. Pentru cei care au contractat credite imobiliare sau de consum cu dobânzi variabile, o alegere suveranistă ar duce la o creștere semnificativă a dobânzilor, ceea ce ar însemna plăți mai mari lunare pentru români. De asemenea, inflația ar crește ca urmare a devalorizării leului față de euro și dolar, ceea ce ar reduce puterea de cumpărare a populației și ar face bunurile și serviciile mult mai scumpe.
Riscurile pentru angajații din sectorul public și multinațional
Un alt aspect semnalat de Valentin Lazea, economistul-șef al BNR este riscul mare de șomaj. Reducerea drastică a fondurilor externe și retragerea investitorilor ar conduce la un declin economic semnificativ, iar cele aproximativ 1,45 milioane de persoane angajate în sectorul public ar fi primele afectate de o posibila reducere a personalului. Mai grav, angajații din multinaționale, care constituie aproximativ 1,7-1,8 milioane de persoane, ar risca să rămână fără locuri de muncă, deoarece companiile ar părăsi România.
Viitorul pensiilor și al economiilor personale
Un alt impact important ar fi asupra sistemului de pensii. Contribuțiile la Pilonul II și Pilonul III de pensii, care sunt investite pe Bursa de Valori, ar suferi pierderi substanțiale din cauza retragerii investitorilor străini și a unei burse de valori aflate într-o continuă scădere. Indicele bursier BET a scăzut deja semnificativ în urma unor declarații politice legate de un posibil regim suveranist, iar această tendință ar continua, reducând valoarea pensiilor viitoare ale românilor.
Scăderea valorii proprietăților imobiliare
O eventuală ieșire a României din Uniunea Europeană și NATO ar putea avea efecte dramatice asupra pieței imobiliare, a activelor financiare și asupra economiei în general. Lazea subliniază că, în perioada 2000-2007, aderarea la NATO și Uniunea Europeană a contribuit semnificativ la creșterea prețurilor activelor din România (case, terenuri, mașini) și la creșterea PIB-ului țării. O ieșire din aceste structuri ar putea duce la scăderea dramatică a valorii activelor, punând presiune suplimentară asupra economiilor românilor.
