În urmă cu ceva timp, USR şi PNL au atacat la CCR modificările aduse Legii Concurenţei, după ce Senatul a decis că numirea membrilor plenului Consiliului Concurenţei să revină Parlamentului, nu preşedintelui României.
În acest context, miercuri, judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) au decis ca legea care-l elimină pe preșdintele statului din numirea conducerii Consiliului Concurenţei este constituțională.
„În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile Legii pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr.21/1996 sunt constituționale în raport cu criticile formulate”, transmite CCR.
De asemenea, potrivit modificărilor aduse acestei legi, numirea membrilor plenului Consiliului Concurenţei revine plenului Parlamentului la propunerea grupurilor parlamentare din cele două camere, în timp ce în vechea lege, numirea revenea preşedintelui României la propunerea Colegiului consultativ al Consiliului Concurenţei, cu avizul Guvernului.
Legea încalcă un principiu important
În acestă situație, președintele Klaus Iohannis susţine că legea a fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului.
Mai exact, șeful statului indică faptul că actul normativ a fost adoptat tacit de Camera Deputaţilor, iar la Senat i-au fost aduse 38 de modificări la peste 20 de articole, care au vizat compunerea plenului Consiliului Concurenţei, modalitatea de numire a membrilor plenului, stabilirea atribuţiilor acestora, modificarea condiţiilor pe care aceştia trebuie să le îndeplinească, modificarea reglementărilor în caz de vacanţă a funcţiei de preşedinte al Consiliului Concurenţei.
Totodată, Klaus Iohannis contestă modificarea dispoziţiilor referitoare la aspectele examinate şi dezbătute în plen de Consiliul Concurenţei, funcţiile publice de specialitate din cadrul instituţiei, interdicţiile după încheierea angajării în cadrul instituţiilor publice, modificarea statutului secretarului general şi al secretarului general adjunct şi, nu în ultimul rând, introducerea art. II şi art. III, cu efect direct în ceea ce priveşte schimbarea conducerii Consiliului Concurenţei.
„O intervenţie legislativă de o asemenea amploare şi realizată cu privire la dispoziţii de o importanţă deosebită din cuprinsul Legii nr. 21/1996 ce reglementează funcţionarea unei autorităţi autonome cu responsabilităţi clare în statul român şi în aplicarea dispoziţiilor tratatelor şi legislaţiei Uniunii Europene nu numai că deturnează actul normativ de la scopul iniţiatorului şi de la forma adoptată de Camera Deputaţilor, dar reprezintă şi o încălcare flagrantă a principiului bicameralismului prevăzut de art. 61 alin. (2), prin raportare la art. 75 din Constituţie, astfel cum acesta a fost dezvoltat în jurisprudenţa Curţii Constituţionale”, subliniază Iohannis.