Inițiativa cetățenească privind minoritățile din UE a fost respinsă definitiv de CJUE

Potrivit unui comunicat de presă emis de către CJUE, este vorba despre drepturile cerute de organizatorii iniţiativei cetățenești europene numită „Minority SafePack”, organizatori care au strâns semnăturile necesare depunerii unei astfel de inițiative cetățenești. „Minority SafePack” cuprindea nouă măsuri cerute Uniunii Europene (UE) în domeniile importante, precum: învățământ, cultură, drepturi lingvistice, politica regională, reprezentarea europeană a minorităţilor, reglementarea nediscriminării, reglementarea mediei publice şi în domeniul sprijinului acordat organizaţiilor minorităţilor naţionale.

Comisia Europeană (CE) a respins toate solicitările formulate de organizatorii acestei inițiative cetățenești, sprijinită activ de premierul Ungariei, Viktor Orban, demonstrând că nu are competențe în domeniul drepturilor minorităților (politici ce aparțin exclusiv statelor membre UE) și că a demarat deja inițiative care sprijină diversitatea culturală din UE.

Menționăm că organizatorii acestei inițiative cetățenești au atacat decizia CE la CJUE, dar Curtea de Justiție a Uniunii Europene a dat dreptate Comisiei Europene. Decizia CE nu mai poate fi atacată pe fond, ci doar în ceea ce privește forma.

UDMR, FUEN și Tineretul Naţionalităţilor Europene au lansat „Minority SafePack”

Potrivit RADOR, în 2011, UDMR, Uniunea Federativă a Naţionalităţilor Europene (FUEN) şi Tineretul Naţionalităţilor Europene au demarat o iniţiativă civică europeană pentru protecţia minorităţilor, denumită „Pachet de Salvare pentru Minorităţi – Un milion de semnături pentru diversitatea Europei” (Minority Safepack – one million signatures for diversity in Europe), prescurtat „Minority SafePack”.

În decurs de un an, organizatorii acestei inițiative cetățenești au reuşit să strângă un milion de semnături, iar la data de 16 iulie 2013 au depus documentul la Comisia Europeană. Solicitatea lor a fost, însă, respinsă de Comisie Europeană la data de 13 septembrie 2013 cu motivarea că problemele solicitate trebuie soluționate la nivelul statelor membre UE. Comisia Europeană a recunoscut că respectarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale reprezintă o valoare a UE, dar a precizat, de altfel, că nici Tratatul UE şi nici Tratatul de Funcţionare a UE nu constituie o bază juridică pentru a crea reglementări comunitare în domeniul drepturilor minorităţilor naţionale.

La data de 25 noiembrie 2013, FUEN s-a adresat Tribunalului Uniunii Europene atacând decizia Comisiei Europene, pe motiv că aceasta nu a luat în considerare pachetul de măsuri ataşat solicitării.

În 2014, Slovacia şi România au solicitat să fie parte în proces de partea CE, iar Ungaria a dorit să intre în proces de partea UDMR, FUEN şi a Tineretului Naţionalităţilor Europene. Din cauza aceastei decizii a Guvernului de la București, s-au ivit tensiuni în cadrul coaliţiei de guvernare (UDMR pe vremea aceea a făcut parte din Guvernul Ponta), iar Kelemen Hunor a demisionat din funcţia de vicepremier al României şi ministru al Culturii.

La data de 3 februarie 2017, Tribunalul UE a desfiinţat decizia Comisiei Europene, după care CE a decis că înregistrează parţial iniţiativa civică, în sensul de a păstra nouă măsuri din cele 11 care au fost propuse iniţial. La scurt timp, România a sesizat Tribunalul UE, solicitând anularea deciziei CE. Guvernul de la București afirmă că CE a săvârșit o eroare de apreciere atunci când a concluzionat că propunerile de acte juridice nu se aflau „în mod vădit în afara” sferei de competență a Comisiei Europene în ceea ce privește prezentarea unei propuneri de act și că motivarea deciziei sale este insuficientă.

Prin hotărârea luată la data de 24 septembrie 2019, Tribunalul UE a respins acțiunea introdusă de România împotriva Comisiei Europene. În 2021, Comisia Europeană a refuzat toate propunerile din inițiativa cetățenească privind minoritățile, iar la scurt timp organizatorii i-au atacat decizia la CJUE.