Cutremur în Europa în urma ultimei decizii drastice luate la Bruxelles. Este cea mai puternică lovitură pe care Ungaria o primește în plină criză sanitară și financiară. Totodată, Polonia este și ea în aceeași situație, fără a avea vreo cale de scăpare.
Lovitură fără precedent primită de Ungaria în plină criză sanitară. Anunțul a fost făcut de vice-preşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis. Potrivit acestuia, Planurile Naţionale de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) ale Poloniei şi Ungariei au fost îngheţate de Bruxelles pe motivul nerespectării statului de drept.
Totodată, el a mai precizat că există șanse mari ca acestea să nu fie validate anul acesta de Comisia Europeană, lucru care ar reprezenta o lovitură supremă pentru unguri, potrivit AFP.
Trebuie menționat faptul că atât Ungaria cât și Polonia încearcă să deblocheze această situație încă din vară, Bruxellesul încercând să obţină angajamente din partea lor pentru reforme în special pentru independenţa justiţiei, în cazul Poloniei, sau pentru reglementarea conflictelor de interese şi a pieţelor publice, în cazul Ungariei.
Pe de altă parte, oficialul de la Bruxelles spune că este puțin probabil ca până la finalul anului lucrurile să fie finalizate.
”Activitatea este în desfăşurare. Este improbabil să reuşim să o finalizăm anul acesta”, a spus comisarul Dombrovskis la o conferinţă de presă. ”De îndată ce vom vedea progrese substanţiale, vom putea avansa din punctul de vedere al Comisiei”, a completat el.
În ceea ce privește acuzațiile aduse, atât Ungaria cât şi Polonia, ţări conduse de guverne conservatoare criticate de Bruxelles că încalcă ”valorile europene” prin limitarea drepturilor comunităţii LGBT sau reformele în justiţie, sunt vizate de o serie de proceduri de infringement şi juridice declanşate împotriva lor de Comisia Europeană.
Tensiunile dintre Ungaria și Bruxelles se amplifică
În același timp, disputele celor două ţări cu Bruxellesul s-au amplificat în momentul în care Ungaria a stârnit indignarea unor lideri vest-europeni prin adoptarea unei legi care interzice promovarea homosexualităţii în şcoli, iar Tribunalul Constituţional polonez a hotărât că măsurile decise de Curtea de Justiţie a UE (CJUE) împotriva reformelor judiciare întreprinse de guvernul de la Varşovia sunt neconstituţionale, Polonia contestând astfel întâietatea dreptului UE asupra celui naţional.
Astfel, în timp ce Bruxellesul consideră că reformele judiciare poloneze sunt de fapt o tentativă de control politic asupra justiţiei, guvernul de la Varşovia susţine că Polonia are nevoie de aceste reforme pentru a elimina corupţia din sistemul judiciar.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat în octombrie că Polonia trebuie să desfiinţeze noua Cameră disciplinară pentru judecători din cadrul Curţii Supreme înainte ca Bruxellesul să-i aprobe PNRR-ul.
În acest context, premierul polonez Mateusz Morawiecki a acuzat un ”şantaj” din partea instituţiilor europene, considerând că ”îşi atribuie dreptul de a decide asupra unor competenţe care nu le-au fost transferate”.
O reacție în acest sens a venit și din Ungaria. Omologul său ungar, Viktor Orban, a acuzat la rândul său că ”se fac eforturi pentru a priva statele membre de puteri pe care nu le-au cedat niciodată Uniunii Europene, fără revizuirea tratatelor UE şi prin extinderi viclene de competenţe”.
”Întâietatea dreptului european trebuie aplicată numai acolo unde UE are competenţă, şi cadrul pentru aceasta este înscris în tratatele fondatoare ale UE”, consideră Viktor Orban.