Conflictul Rusia-Ucraina a însemnat o implicare substanțială a NATO, prin sprijinul logistic oferit, inclusiv prin livrarea de echipamente de apărare și detectare a armelor nucleare și chimice, prin masarea trupelor în Europa de Est dar și prin modul în care au primit anunțul Suediei și Finlandei privind posibilitatea aderării la Alianță.
Dar unii analiști consideră că nerespectarea de către NATO a preocupărilor legitime ale Rusiei cu privire la problemele de securitate și a extinderii continue a Alianței este cauza principală a izbucnirii și escaladării acestui conflict.
Aceștia avertizează că, dacă NATO va continua să restrângă mica zonă tampon rămasă între Rusia și Alianță, lucrurile riscă să se înrăutățească, potrivit unei analize China Daily Global.
Flancul estic al NATO se referă de obicei la cele trei țări Baltice, și anume Estonia, Letonia și Lituania, dar și la Polonia, Slovacia, Ungaria, România și Bulgaria.
Înainte de escaladarea conflictului Rusia-Ucraina, NATO a desfășurat o forță de luptă în fiecare dintre cele trei țări Baltice și în Polonia și a implementat un mecanism de rotație cu trupe nepermanente.
Dar, așa cum se știe, luna trecută, la summit-ul Alianței de la Bruxelles, NATO a decis să înființeze patru grupuri de luptă multinaționale suplimentare în Bulgaria, Ungaria, România și Slovacia, susținând că ”acești pași vor fi sprijiniți prin exerciții militare îmbunătățite, cu accent sporit pe apărarea colectivă și inter-operabilitate”.
Existența NATO, pusă sub semnul întrebării
Pentru unii, NATO este însă un vestigiu al Războiului Rece, necesitatea existenței sa fiind pusă sub semnul întrebării după sfârșitul Războiului Rece. În anii 90, Alianța militară a promis că nu se va extinde ”niciun centimetru spre est”, potrivit fostului secretar de Stat, James Baker.
Cu toate acestea, NATO s-a extins de cinci ori spre est începând din 1999, numărul țărilor membre crescând de la 16 la 30. Pe lângă consolidarea desfășurărilor de pe flancul estic, NATO recrutează noi membri și spre nord.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat în repetate rânduri că, dacă Finlanda și Suedia vor dori să se alăture alianței, NATO se va asigura că aderarea lor va fi acceptată rapid.
Avertismentele ignorate de SUA și NATO
Unii analiști spun că, înainte de escaladarea conflictului Rusia-Ucraina, Moscova a transmis, în mod repetat, atât SUA, cât și NATO că au trecut linia roșie. Dar avertismentele Rusiei nu au fost luate în seamă.
Dmitri Belik, membru al Comisiei pentru Afaceri Internaționale a Dumei de Stat a Rusiei, a declarat recent că NATO încearcă să-și consolideze prezența militară în apropierea granițelor ruse, dar intrarea Finlandei și Suediei în Alianța militară nu va aduce beneficii acestor țări. „Această problemă ne afectează grav securitatea, așa că vom fi obligați să luăm măsuri”, a declarat acesta pentru ziarul Izvestia.
Aderarea Suediei și Finlandei nu va aduce stabilitate în Europa, avertizat deja Kremlinul. Rusia a făcut o „gafă strategică masivă” prin declanșarea invaziei, Finlanda și Suedia fiind acuma gata să se alăture NATO încă din vară, consideră, în schimb, unii oficiali americani.
Rusia va consolida în mod justificat granița ruso-finlandeză
Potrivit expertului militar Viktor Litovkin, în cazul în care Finlanda și Suedia decid să intre în NATO, Rusia va consolida în mod justificat granița ruso-finlandeză, precum și întreaga zonă a Golfului Finlandei.
„Rusia va trebui să consolideze forțele terestre și apărarea aeriană, să desfășoare forțe navale semnificative în Golful Finlandei, în cazul în care Finlanda și Suedia se alătură alianței”, a menționat expertul.
În plus, echilibrul nuclear al regiunii ar putea fi afectat și de cel mai fidel aliat al Kremlinului, regimul Lukașenko. Guvernul belarus a promovat o reformă constituțională care are în vedere desfășurarea armelor rusești de distrugere în masă pe teritoriul său.