Intenţia ministrului Transporturilor de a transfera cursele aeriene low-cost de pe Aeroportul Băneasa pe unul situat la 65 de kilometri de Bucureşti ridică semne de întrebare faţă de eficienţa proiectului. Companiile aeriene şi agenţiile de turism au rezerve faţă de această mutare. Din Bucureşti la Alexeni ajungi într-o oră cu maşina. Şoseaua este panglică. Casele mici, sărăcăcioase şi parcă fără viaţă din sat te îndeamnă să treci mai departe. Drumul spre aer
Intenţia ministrului Transporturilor de a transfera cursele aeriene low-cost de pe Aeroportul Băneasa pe unul situat la 65 de kilometri de Bucureşti ridică semne de întrebare faţă de eficienţa proiectului. Companiile aeriene şi agenţiile de turism au rezerve faţă de această mutare.
Din Bucureşti la Alexeni ajungi într-o oră cu maşina. Şoseaua este panglică. Casele mici, sărăcăcioase şi parcă fără viaţă din sat te îndeamnă să treci mai departe. Drumul spre aerodrom trece pe lângă singurul birt din Alexeni. E plin de gropi, care amintesc (celor în vârstă) de război şi unor bucureşteni de… Colentina. Aerodromul militar, construit de ruşi în 1951, este apărat de un gard de sârmă ghimpată şi şapte-opt gardieni ce provin de la penitenciarul Slobozia. Dincolo de sârma ghimpată se disting nişte clădiri părăsite. Pista este plină de buruieni. Ioan Cărbune, primarul din Alexeni, spune că cei 2.500 de localnici aşteaptă de zeci de ani reînfiinţarea aeroportului de la Alexeni: „Oamenii de aici sunt săraci. Cei mai mulţi sunt pensionari. Transferul curselor low-cost aici ar fi parfum pentru noi“. La câteva zile de la anunţul ministrului, sătenii se văd deja oameni de afaceri. „Veniţi şi cumpăraţi la noi teren de casă pentru la vară. E ieftin!“, ne ademeneşte un bătrân bine dispus. Primarul Ion Cărbune este sigur că, după anunţul lui Berceanu, preţurile terenurilor vor creşte. În prezent, un metru pătrat de teren intravilan în Alexeni se vinde cu… un euro.
Pe cât de optimişti au devenit sătenii din Alexeni după anunţul lui Berceanu, pe atât de reticenţi se declară companiile aeriene low-cost. În cei şapte sau zece ani, cât este estimat să se realizeze transferul Băneasa-Alexeni, se pot întâmpla multe şi opţiunile operatorilor sunt diverse. „Alegem aeroporturile în funcţie de cerinţele pieţei, poziţionare şi strategia de dezvoltare. Pentru cele 42 de destinaţii operate de compania noastră, marea majoritate a aeroporturilor internaţionale sunt centrale“, spune Mihaela Carmen Badic, director de vânzări şi marketing la SkyEurope Airlines România. De altfel, multe companii se declară nemulţumite de nivelul mare al tarifelor de operare pe Aeroportul Băneasa, care concurează cu cele ale unor aeroporturi mult mai moderne din Italia.
Dorin Ivaşcu, preşedintele Asociaţiei Române a Operatorilor Privaţi din Aviaţie, este de părere că proiectul lui Berceanu nu va fi prea bine primit de clienţi, dacă nu se vor pune la dispoziţie curse rapide de la Alexeni spre centrul Capitalei: „Trebuie avut în vedere că este vorba de o investiţie majoră, iar operatorii aerieni şi clienţii se aşteaptă să coste puţin. Există şi riscul să se investească sume mari de bani şi să avem un alt elefant la care nu se uită nimeni“.
Pe cât de veseli au fost oamenii din Alexeni, pe atât de surprinşi au fost şefii Aeroportului Băneasa. Potrivit planurilor Ministerului Transporturilor, Băneasa s-ar putea concentra pe aviaţia de business (curse charter, pentru oamenii de afaceri sau personalităţi). Pentru moment, această reorientare ar conduce la scăderea veniturilor aeroportului. Potrivit datelor Autorităţii Aeronautice Civile Române, sunt înregistrate la nivel naţional doar 15 elicoptere şi 11 avioane private, cu o capacitate maximă de până la 25 de pasageri. Vor mai trece mulţi ani până când România va ajunge la nivelul Ungariei, unde există peste 1.500 de aeronave private de până la patru locuri.
Agenţiile de turism prevăd pierderi
Pe cât de euforici au fost sătenii (la birtul din Alexeni)… pe atât de nemulţumiţi sunt tour-operatorii. „Cel mai mult vor fi afectate agenţiile de turism, care se bazează în proporţie de până la 30% pe liniile low-cost. Nu avem încă infrastructura necesară pentru o asemenea mutare de anvergură. Din acest motiv vom pierde clienţi“, afirmă Radu Popa, directorul agenţiei Across Travels.
În cazul în care planurile lui Berceanu se vor concretiza, va rezista Aeroportul Băneasa asalturilor oamenilor de afaceri interesaţi să preia porţiuni din el pentru a ridica ansambluri de locuinţe de lux? Greu de crezut că nu va fi o „pradă“ ispititoare. Preţurile terenurilor din zona Băneasa sunt cuprinse între 150 şi 1.200 euro/mp, în funcţie de tipul terenului şi poziţionarea faţă de DN1. Preţurile s-ar putea dubla şi chiar tripla în momentul în care aeroportul ar fi dezafectat şi nu ar mai exista poluare fonică şi nici restricţii privind regimul de înălţime al clădirilor. În prezent, în apropierea pistei, nu se pot amplasa imobile mai înalte de un etaj. Dar, dacă luăm în considerare scenariul desfiinţării aeroportului, aici s-ar putea construi şi zgârie nori.
Pentru mutarea curselor low-cost şi chiar desfiinţarea aeroportului ar putea face lobby puternicii latifundiari din Băneasa. Unul dintre ei este Gigi Becali, care deţine terenuri încă libere. Pe o altă latură a aeroportului, în apropiere de pistă, se construieşte complexul rezidenţial Henry Coandă. De asemenea, foarte aproape de pistă, se află în plină dezvoltare şi proiectul Băneasa Investment, demarat de omul de afaceri Radu Popoviciu. Se mai lucrează de zor şi la construirea unui mall, a unei clădiri de birouri şi a 5.000 de locuinţe de lux. În ciuda profiturilor mari ce ar putea fi obţinute acum prin vânzarea rapidă a acestor locuinţe, Popoviciu nu se grăbeşte. Aşteaptă oare vremuri mai „liniştite“, când nu vor mai zbura atât de multe avioane pe deasupra penthouse-urilor extra-scumpe, de milioane de euro?
În ciuda tuturor acestor scenarii şi frământări, un lucru este cert: sătenii din Alexeni au început să viseze, iar alţii, de pe lângă Băneasa, să speculeze.
Aeroporturi pentru cursele low-cost
PARIS Aeroportul principal este Charles de Gaulle. Zborurile low-cost sunt direcţionate însă spre aeroportul Beauvais, situat la 80 kilometri de Paris. Singura modalitate de a ajunge în capitala franceză este de a lua un autobuz, iar preţul unui bilet pentru acest mijloc de transport este între 13 şi 20 euro.
FRANKFURT Aeroportul Hahn din Germania deserveşte oraşul Frankfurt şi se află la 120 de kilometri distanţă de acesta. Un bilet de autobuz costă 14 euro.
OSLO Pe aeroportul norvegian Torp sunt direcţionate de la aeroportul internaţional Oslo toate cursele aeriene low-cost. Distanţa între aeroport şi oraş este de 87 km, iar costul unei călătorii cu microbuzul este de
17 euro. Un drum durează în medie o oră şi cincizeci de minute.
Băneasa în cifre
TRAFIC Aeroportul Băneasa a fost înfiinţat în 1920 şi se întinde pe circa 128 de hectare.
În acest an, traficul ar putea ajunge la un milion de pasageri, potrivit conducerii instituţiei, comparativ cu 700.000 de pasageri anul trecut şi 385.000 în 2005. Tarifele plătite de liniile aeriene pentru operarea pe aeroportul Băneasa sunt cu 30% – 40% mai mici decât pe Otopeni.
OPERATORI La Băneasa operează companiile low-cost româneşti şi străine, precum şi firme care efectuează zboruri ocazionale, în regim charter sau curse de lux. Printre companiile aeriene care operează aici se numără Blue Air, Mia Airlines, SkyEurope, Wizz Air, Eurojet, Ţiriac Air, My Air, Germanwings. În următorii ani, circa 50% din capacitatea de transport aerian în Europa ar putea fi asigurată de companiile low-cost.