Anul 2024 a marcat un nou record pentru aviația românească. Traficul de pasageri pe aeroporturile din țara noastră a crescut cu 6% față de 2023. Acesta a depășit pragul de 26 de milioane de pasageri. Însă, dintre aceștia, peste 50% au călătorit cu Wizz Air, operatorul aerian cu cea mai mare cotă de piață din România. Acesta a reușit să se autodepășească comparativ cu 2023, cu o creștere de 4%.

„Românii zboară low-cost! Wizz Air domină piața, operând chiar și 170 de rute într-un sezon de vârf din țara noastră. De fapt, România este locul unde compania maghiară oferă cele mai multe destinații din toată rețeaua de pe cele trei continente unde operează (Europa, Africa și Asia).

Totodată, Ryanair plus alte companii din această categorie completează peisajul, atrăgând milioane de pasageri datorită tarifelor aparent reduse”, explică Marius Popescu, președintele Asociației Companiilor Aeriene Românești.

Ce se întâmplă cu operatorii aerieni români?

În ciuda dominanței low-cost-urilor străine, România rămâne o piață dinamică pentru operatorii autohtoni. Pe aeroporturile din țara noastră operează în mod regulat deja peste 5 companii aeriene românești. Alte două se pregătesc să intre pe piață cu zboruri regulate, charter, dar și cargo.

„Piața este în expansiune. Companiile cu tricolorul pe fuselaj trebuie să fie susținute de o minte limpede, strategii comerciale și de marketing cu rezultate, dar și sprijin concret din partea statului.

Deja companii aeriene românești zboară direct la New York. Au penetrat segmentul zborurilor interne și își consolidează poziția. Lucrurile se mișcă bine”, subliniază specialistul în aviație.

În același timp când operatorii români caută să se dezvolte, TAROM continuă să piardă teren. Conform raportului oficial depus de către companie, numărul pasagerilor transportați de către compania națională a scăzut cu 13% în semestrul I al 2024, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Și gradul de încărcare al aeronavelor TAROM a coborât – la 75%, față de 85% într-o perioadă recentă.

„Am mai spus-o, dar guvernanții sunt preocupați cu altele: este un declin alarmant! Fără o schimbare profundă a managementului, eliminarea nepotismului și a prieteniilor, cu o strategie clară implementată, TAROM va deveni în scurt timp doar un spectator pe piața aviatică românească”, avertizează Marius Popescu.

Prețurile low-cost: realitate sau iluzie

Un alt aspect important este percepția greșită a costurilor reduse oferite de companiile low-cost.

„Mulți pasageri sunt atrași de prețurile afișate. În realitate, tariful final poate ajunge să fie similar sau chiar mai mare decât cel al operatorilor români sau străini ”legacy”.

O călătorie dus-întors București-Paris, de exemplu, poate avea un preț afișat de 120 de euro, dar dacă adăugăm un bagaj de cală (+100 euro), selectarea locului (între 10-30 euro), check-in-ul sau alte taxe suplimentare, se ajunge la peste 250 de euro.

Comparativ, companiile aeriene românești sau ”legacy” pot oferi bilete la același preț sau chiar cu 30% mai ieftin, cu servicii incluse”, explică Popescu.

Mai mult, suportul oferit de companiile românești este net superior. „Când se întâmplă o perturbare a zborului, ai cu cine discuta. Ți se răspunde la telefon sau e-mail, iar problema se rezolvă rapid. Nu putem spune același lucru despre low-cost-uri, unde anulările sau întârzierile sunt frecvente. Pasagerii rămân adesea fără soluții imediate”, punctează președintele ACAR.

Sprijin real pentru companiile românești și o potențială concurență neloială?

Problema invocată de mediul asociativ nu este doar de competiție, ci și de condițiile inegale în care operează transportatorii români față de cei low-cost străini.

„Se discută tot mai des despre faptul că marii jucători din segmentul low-cost beneficiază de optimizări fiscale agresive, de costuri mai mici pe care le primesc pentru operare și de diverse avantaje care le permit să domine piața.

Nu plătesc aceleași taxe (Wizz Air are legături cu Malta și Ryanair este înregistrată în Irlanda), aceleași impozite. Salariile echipajelor sunt structurate în moduri creative care le reduc contribuțiile. E o problemă de level playing field. Autoritățile trebuie să ia măsuri”, susține liderul ACAR.

Impactul asupra locurilor de muncă și exemplele europene

Piața aviatică nu este doar despre transport de pasageri. Este un sector care generează mii de locuri de muncă în România, de la piloți, întregul echipaj aeronavigant, la personal tehnic, logistic și administrativ.

„Dacă nu susținem operatorii naționali, riscăm să pierdem aceste locuri de muncă în favoarea unor companii care operează cu personal extern și contribuție minimă la bugetul de stat”, avertizează Popescu.

Alte țări europene, precum Franța și Germania, au adoptat politici care sprijină transportatorii naționali prin taxe speciale pentru low-cost-uri sau subvenții pentru operatorii locali.

„România trebuie să urmeze acest exemplu. Am avut dialoguri succinte cu guvernanții, însă ridică din umeri. Fără măsuri concrete, riscăm să devenim doar o piață de desfacere pentru companiile low-cost externe”, spune Marius Popescu.

Ce urmează?

Cu un trafic aerian în continuă expansiune și cu noi companii românești pregătindu-se să intre pe piață, viitorul aviației din România poate fi unul promițător. Dar acest lucru depinde de deciziile luate.

„Ne aflăm într-un punct de cotitură. Putem fie să luăm măsuri pentru a ne proteja și dezvolta operatorii naționali, fie putem să asistăm la o monopolizare totală a pieței de către transportatorii străini low-cost.

Alegerea aparține autorităților. Impactul va fi resimțit de fiecare pasager român”, avertizează Marius Popescu, specialist în aviație și președintele Asociației Companiilor Aeriene Românești.