Campioni la scris procese verbale sunt, după cum era de așteptat, polițiștii. În 2009, aceștia au acordat peste 4,75 milioane de amenzi, în valoare totală de aproape 850 de milioane de lei (adică aproximativ 200 de milioane de euro).
Potrivit Centrului de Informare și relații Publice al IGP, pe primul loc se află încălcările regulilor de circulație, urmate de amenzile pentru activități comerciale ilicite și de cele privind ordinea și liniștea publică.
Niveluri importante ale amenzilor aplicate au fost atinse și de Garda Financiară (aproape 240 de milioane de lei anul trecut), Protecția Consumatorului (peste 163 de milioane de lei), ARR, Inspecția Muncii și Garda de Mediu (câte aproximativ 50 de milioane de lei fiecare).
Însă numărul instituțiilor care de­pistează și pedepsesc abaterile de la lege este cu mult mai mare. Inspectoratul general pentru Situații de Urgență (IGSU), de pildă, a dat anul trecut 10.259 de amenzi în cuantum de aproape 12,8 milioane de lei, arată generalul locotenent Vladimir Secară, șeful IGSU.
Amenda sare de unde nu te aștepți
Sancțiuni contra­venționale aplică și Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE), care în 2009 a „tăiat” 399 de amenzi în valoare de 0,6 milioane de lei, departamentul de turism din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale (anul trecut, angajații acestuia au redactat 304 procese verbale, cu sancțiuni totale de 0,7 milioane de lei) ori Direcția de Control în Sănătate Publică. Numai în București, aceasta aplicase, în prima parte a anului trecut, 387 de amenzi de peste un milion de lei.
Inspectoratul de Stat în Construcții stă și el cu ochii pe domeniul care i-a fost arondat. Anul trecut, instituția a dat 1.458 de amenzi, în valoare de aproape două milioane de lei. Cei care au angajat străini fără drept de muncă au primit sancțiuni de 230.000 de lei de la Oficiul Român de Imigrări, în timp ce un nivel identic au atins amenzile acordate în 2009 de autoritatea de reglementare în domeniul comunicațiilor, ANCOM.
Chitanțe cu sume deloc modice taie și Inspecția de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și a Instalațiilor de Ridicat (ISCIR). Potrivit lui Cătălin Teodor Brașoveanu, de la Compartimentul Mass-Media, „în anul 2009, ISCIR  a aplicat cinci amenzi, cuantumul acestora fiind de 119.000 de lei, pentru nerespectarea legislației privind funcționarea în siguranță a instalațiilor sau echipamentelor din domeniul său de activitate și două amenzi pentru nerespectarea condițiilor de introducere pe piață a echipamentelor sub presiune, cuantumul acestora fiind de 20.000 de lei”. Nici cei care au încercat să intre fără să plătească în stațiile de metrou nu au scăpat nepedepsiți. Anul trecut, au fost acordate ca urmare a unor incidente de acest gen 285 de amenzi în valoare de 13.925 de lei, a arătat directorul general al Metrorex, Gheorghe Udriște.
Edilii, sancțiuni pe bandă rulantă
Însă astfel de sume pălesc dacă ne uităm la ce colectează efectiv administrația publică locală din amenzi. Primăria Municipiului București, de pildă, a încasat anul trecut peste 23 de milioane de lei, Primăria Timișoara – 10,9 milioane de lei, Primăria Cluj – 7,6 milioane de lei, iar Primăria Craiova – 5,1 milioane. Și primăriile de sector din Capitală au strâns sume de ordinul milioanelor de lei fiecare.
Lucrurile se schimbă la nivelul orașelor mici și medii (anul trecut, s-au încasat 440.000 de lei din amenzi la Bârlad, 120.000 de lei la Sighișoara, 677.000 de lei la Satu Mare ori 902.000 lei la Călărași) și al comunelor (unde veniturile din amenzi sunt, în multe cazuri, de ordinul miilor de lei pe an). Cu toate acestea, se poate estima că la nivelul celor peste 3.000 de unități administrativ-teritoriale s-au dat, în 2009, amenzi de 600-700 de milioane de lei, din care s-au încasat mult mai puțin de jumătate.
Diferențe foarte mari între valoarea amenzilor acordate și sumele încasate efectiv se înregistrează la mai toate instituțiile. Astfel, potrivit lui Corneliu Dragomir, directorul Biroului Român de Metrologie Legală, în 2009, instituția sa a acordat amenzi de 1,231 milioane de lei. Din acestea, se achitaseră numai 177.600 de lei. O situație și mai gravă se constatată în cazul sancțiunilor contravenționale ale Jandarmeriei: din peste 100.000 de amenzi aplicate în 2009, fuseseră plătite doar ceva mai mult de 3.000, în valoare de 560.000 de lei. Când se cumulează pe mai mulți ani, restanțele pot ajunge la niveluri de-a dreptul frapante: 39 de milioane de lei erau amenzile neplătite din Iași la finele lui 2009.
Se încasează mai puțin de o treime
De altfel, deși o centralizare realizată de Capital arată că în 2009 s-au aplicat amenzi de peste 2,2 miliarde de lei, din care circa 1,5 miliarde de lei ar fi trebuit să fie virate la bugetul de stat, în proiecția de buget pe anul trecut suma ce ar fi trebuit să provină din această sursă era de numai 500 de milioane de lei. Iar pentru 2010, ea a scăzut la 373 de milioane de lei, semn că încasările de anul trecut nu au mers deloc așa cum se așteptau autoritățile.
O primă explicație pentru aceste discrepanțe între amenzi „stabilite” și „încasate” stă în faptul că cel sancționat are posibilitatea să achite, în termen de 48 de ore de la data primirii amenzii, jumătate din minimul prevăzut de lege. Apoi, sistemul birocratic este atât de prost alcătuit, încât, în cele mai multe situații, chiar și sancțiunile achitate sunt trecute la neplătite dacă cel amendat nu trimite prin poștă o copie după chitanță la instituția care l-a prins cu mâța-n sac.
„Apoi, să nu uităm că o parte din amenzi sunt contestate și anulate în instanță. De cele mai multe ori, este vorba chiar de amenzile cele mai mari, acordate firmelor, care au și puterea financiară și interesul să lupte pentru asta”, spune Gabriel Biriș, avocat specializat în fiscalitate. Nu în ultimul rând, sunt mii de români care sunt amendați, uneori de mai multe ori într-un an, dar nu plătesc pentru că nu au venituri care să le poată fi poprite ori nu locuiesc la adresa din buletin și, deci, executarea silită devine mult mai greoaie, dacă nu chiar imposibilă. Este celebru recentul caz al unei prostituate din Pitești, care a strâns pe numele ei 120 de amenzi în valoare de 40.000 de lei.


O parte din amenzi sunt contestate și anulate în instanță. De cele mai multe ori, e vorba chiar de amenzile cele mai mari, acordate firmelor.
Gabriel Biriș, avocat, Biriș Goran

2,2 miliarde lei este cuantumul amenzilor aplicate de instituțiile publice românești în anul 2009. Numai aproximativ o treime din această sumă a fost încasată efectiv

4,7 milioane de amenzi a dat poliția anul trecut. Pe primul loc se situează cele privind circulația pe drumurile publice, urmate de sancțiunile pentru activități comerciale ilicite

Amenzile anului, dominate de practicile anticoncurențiale
Consiliul Concurenței
La finalul lunii octombrie, Consiliul Concurenței a decis penalizarea Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (CECCAR) cu 4,05 milioane lei, amendă considerată cea mai mare dată anul acesta de o instituție autohtonă (reprezintă, de altfel, aproape 10% din veniturile asociației în 2009).
Motivul? „Gravitatea faptei (fixarea tarifelor practicate de membrii CECCAR – n.r.), care este similară unui cartel, durata ridicată – nouă ani – şi circumstanţele agravante, respectiv continuarea încălcării legii după declanşarea investigaţiei şi ignorarea avertismentelor noastre“, după spusele lui Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.
Conform CECCAR, „amenda aplicată este aberantă, netemeinică și nelegală”. Ar putea fi și minoră, comparativ cu sancțiunea care, potrivit informațiilor apărute în ultimele luni, ar fi pregătită liderilor pieței de telefonie mobilă, Orange și Vodafone. Tot din partea Consiliului Concurenței, care are în vizor amendarea celor doi operatori cu nu mai puțin de 420 de milioane de lei, pentru că ar fi interzis accesul unui operator de telefonie fixă la serviciul de terminare a apelurilor internaţionale şi a celor naţionale  în reţelele lor.
ANAF
La un alt nivel, o firmă de comerț de fructe din Vaslui a fost amendată de Garda Financiară cu 125.000 de euro, pentru nedeclararea tranzacțiilor intracomunitare efectuate în a doua jumătate a anului trecut. Potrivit informațiilor apărute în presă, patronul este plecat de o bună bucată de timp în Marea Britanie.
ITM
La începutul acestei luni, Inspectoratul Teritorial de Muncă din Argeș a sancționat cu amenda maximă permisă, 110.000 lei, fabrica de pâine a Episcopiei Argeşului şi Muscelului, „pentru descoperirea unor nereguli privind sănătatea şi securitatea în muncă, pentru nerespectarea programului de lucru şi pentru munca la negru”.
Între altele, inspectorii au aflat că muncitorii lucrau câte 12 ore zilnic, primind în schimb un salariu lunar de 600 de lei şi două pâini la ieşirea din schimb. Aceeași amendă, de data aceasta aplicată de ITM Cluj, a revenit unei firme specializată, oficial, în vânzarea de produse alimentare, dar care, în realitate, desfășura fără autorizație activitatea de agent temporar de muncă. A angajat astfel la negru aproape 150 de persoane pe care le-a plasat unei firme hunedorene din industria auto.