"De curând a fost o dezbatere legată de creşterea salariului minim.  Aş vrea să o tratez că o astfel de decizie trebuie analizată în context. Să vă dau un exemplu. Dacă m-aţi întreba acum care este suma unghiurilor într-un triunghi şi nu v-aş spune 180 de grade atunci aţi intra la bănuieli. Dar ar trebui să ţineţi cont că la 180 de grade înseamnă că este o geometrie euclidiană şi se bazează pe nişte axiome. Dacă axiomele respective nu se respectă atunci suma poate să fie sub sau peste 180 de grade. La fel este cu lipsa salariului minim. În momentul în care economiştii folosesc o abstracţiune numită piaţa muncii liberă şi perfectă, rezultatul este că nu ar trebui să avem un salariu minim. În realitate piaţa muncii nu este liberă şi perfectă. Există fel şi fel de restricţii, unele fără de care suntem conştienţi altele nu. Una de care nu suntem conştienţi este un exemplu de la 1833 când doar atunci Parlamentul Britanic a interzis folosirea copiilor sub nouă ani în fabrici. Noi în secolul ăsta nu ne imaginăm aşa ceva şi considerăm că asta este o normalitate. În realitate este o restricţie din punct de vedere al abstracţiunii numită piaţă liberă perfectă. Prin urmare, dar fiindcă în România este o piaţă în care sunt sectoare de tip monopson adică un singur angajator foarte puternic într-o anumită zonă geografică şi poate să facă ce vrea dacă îl laşi sau într-o anumită ramură economică. Decizia logică pe aceste restricţii este să creşti salariu minim şi din punctul de vedere al încasărilor bugetare şi din punctul de vedere al creşterii economice ca să nu mai vorbesc despre capitalul uman", a mai spus Isar.