Lucian Romașcanu, fost ministru al Culturii și actual președinte al Consiliului Județean Buzău, a fost propus de România pentru funcția de membru al Curții Europene de Conturi. Nominalizarea sa a ajuns pe masa oficialilor europeni încă din luna februarie 2025, iar acesta a susținut deja o audiere în fața Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului European.
În cadrul discuțiilor, Romașcanu a declarat că este pregătit să renunțe la cariera sa politică „fără ezitare” dacă va fi confirmat în noul rol european. Decizia finală privind numirea sa aparține Consiliului Uniunii Europene.
România susține candidatura lui Lucian Romașcanu la Curtea Europeană de Conturi
Guvernul României l-a propus pe Lucian Romașcanu pentru funcția de membru al Curții Europene de Conturi, ca înlocuitor al fostului social-democrat Viorel Ștefan.
Mandatul acestuia urmează să se încheie în luna iunie 2025. Propunerea oficială a fost transmisă instituțiilor europene încă din februarie 2025, conform unui document analizat de Libertatea.
În data de 12 februarie 2025, Consiliul Uniunii Europene a trimis Parlamentului European o scrisoare prin care solicita consultarea în ceea ce privește numirea lui Romașcanu.
În urma audierii sale, decizia finală va fi luată de Consiliul UE, avizul Parlamentului European fiind doar consultativ.
Realizările profesionale invocate în timpul audierii
Pentru a fi numit în această funcție, Lucian Romașcanu a trebuit să parcurgă o serie de audieri în fața Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului European.
În cadrul acestor discuții, el a fost întrebat despre realizările sale profesionale și despre modul în care își va menține independența în noua funcție.
Printre reușitele sale, Romașcanu a menționat creșterea bugetului Ministerului Culturii cu 47% în primul său mandat de ministru, gestionarea eficientă a bugetului fără avize negative din partea Curții de Conturi a României și implicarea în aprobarea la timp a bugetelor anuale ale țării.
De asemenea, a subliniat rolul său în gestionarea resurselor financiare necesare în timpul pandemiei COVID-19.
„În primul meu mandat de ministru, am reușit să măresc bugetul Ministerului Culturii cu 47% și am supravegheat o rată de execuție de peste 98% fără niciun aviz negativ din partea Curții de Conturi a României. În calitate de lider al grupului de senatori ai Partidului Social Democrat, am fost un actor cheie în negocierea și votul de succes a bugetelor anuale ale României la timp.
În calitate de deputat în Parlament în perioada crizei COVID-19, am putut, împreună cu colegii mei, să asigurăm – prin deciziile Parlamentare necesare – toate resursele de care avea nevoie statul pentru a lupta împotriva pandemiei și a urmări modul în care au fost alocate și cheltuite resursele”, a spus acesta.
Garanții privind independența politică și transparența financiară
Pentru a îndeplini cerințele de independență impuse membrilor Curții Europene de Conturi, Romașcanu a fost întrebat cum va asigura imparțialitatea în deciziile sale, mai scriu cei de la Libertatea.
„În ultimii opt ani de carieră, am fost în serviciul public în urma alegerilor generale sau locale și am fost numit de două ori ministru al culturii. Toate funcțiile au fost deținute ca membru al Partidului Social Democrat (PSD).
Nu voi căuta și nici nu voi accepta instrucțiuni de la niciun guvern sau altă instituție, birou sau entitate. În același timp, mă voi abține de la orice acțiune incompatibilă cu îndatoririle mele viitoare, străduindu-mă să dau exemplu prin conduita mea personală.
Chiar și după încetarea atribuțiilor mele, mă angajez să asigur confidențialitatea informațiilor și să respect regulile privind numirile și beneficiile”, a declarat Romașcanu.
De asemenea, a declarat că nu are nicio implicare în afaceri care ar putea duce la un conflict de interese și că este dispus să facă publice toate interesele sale financiare:
„Nici eu, nici vreun membru al familiei mele nu avem interese comerciale sau financiare care ar putea da naștere unui conflict de interese cu îndatoririle și responsabilitățile asociate cu rolul de membru al Curții de Conturi Europene (CCE). (…)
Da, sunt gata să dezvălui toate informațiile solicitate și să ofer o declarație de interese în conformitate cu Codul de conduită al Curții de Conturi Europene și cu orientările etice, asigurând transparență și responsabilitate completă”, a răspuns el.
Renunțarea la cariera politică pentru funcția europeană
În timpul audierii, Romașcanu a fost întrebat dacă este dispus să renunțe la toate funcțiile politice în cazul în care va fi confirmat în noul rol european.
„Da, fără nicio ezitare. A deveni membru al ECA înseamnă că voi pune capăt carierei mele politice”, a răspuns acesta ferm.
Acesta a menționat că în prezent este lider al organizației județene PSD Buzău și purtător de cuvânt al partidului. Prin urmare, în cazul numirii sale la Curtea Europeană de Conturi, va renunța la aceste poziții.
Veniturile unui membru al Curții Europene de Conturi
Un aspect important al acestei funcții este salariul generos. Conform datelor oficiale, un membru al Curții Europene de Conturi primește un salariu de bază de 27.000 de euro lunar. Acest venit este scutit de impozitul național, dar supus impozitului european.
În plus, anumite indemnizații pot fi adăugate la acest salariu, în funcție de situația personală și familială a fiecărui membru al instituției.
Procesul decizional și posibilele scenarii
În prezent, Parlamentul European trebuie să emită un aviz consultativ asupra nominalizării lui Lucian Romașcanu. Totuși, decizia finală privind numirea sa aparține Consiliului Uniunii Europene.
Întrebat dacă își va retrage candidatura în cazul unui aviz nefavorabil din partea Parlamentului European, Romașcanu a precizat că ar lua în considerare acest aspect doar dacă ar exista îndoieli privind integritatea sau independența sa. Acesta a mai adăugat că va respecta întregul proces și va urma deciziile instituțiilor europene implicate.
