Organizația Internațională a Muncii a creat un instrument de analiză statistică pentru a urmări relația dintre standardele internaționale de muncă, pe de o parte și investițiile străine și comerțul internațional pe de altă parte.

Au fost vizate două categorii de drepturi considerate fundamentale – dreptul la liberă asociere și dreptul la negocieri colective, drepturi reglementate de Convenția OIM 87 privind libertatea de asociere și protecția dreptului la organizare în sindicate și Convenția OIM 98 privind dreptul la negocieri colective.

Mecanismul creat  urmărește două categorii de încălcări ale celor 2 drepturi fundamentele:

a)      încălcări existente în legislația națională, prevederi ale legislație din fiecare țară care nu sunt conforme cu prevederile celor 2 Convenții.

b)      încălcări care se întâmplă în practică, cu încălcarea legislației naționale și a Convențiilor Internaționale.

Evaluările încălcărilor celor 2 Convenții s-au realizat prin intermediul a trei surse:

1)      Raportul anual al Comitetului pentru Libertatea de Asociere din cadrul OIM,

2)      Raportul anual Confederației Internaționale a Sindicatelor privind încălcarea drepturilor sindicatelor,

3)      Raportul anual al Departamentului de Stat al SUA pentru Drepturile Omului.

Ultimele date disponibile sunt cele pentru anul 2015 și vizează situația existentă în 185 țări.

Din cele 35 de state europene, România are cel mai mare număr de încălcări ale drepturilor fundamentale, atât în practică dar mai ales în legislația națională, așa cum reiese din graficul de mai jos. Aici, diferenţa între România şi restul statelor europene devine şi mai vizibilă dacă avem în vedere situaţia încălcărilor ca efect al legii, ceea ce poate conduce la concluzia că „legislaţia dialogului social din România este construită în profund dispreţ pentru drepturile fundamentale ale lucrătorilor”.

 

O astfel de poziționare spune mult despre gradul de dezvoltare a României dar și despre respectul pe care clasa politică, indiferent de culoare, îl are pentru forța de muncă.

În general drepturile lucrătorilor sunt încălcate în țările sărace sau cu un model de democrație deficitar. O astfel abordare crează presiune asupra competitivității statelor dezvoltate, acestea având în general standarde de muncă la un nivel foarte ridicat. Reacția statelor dezvoltate este vizibilă azi în cadrul dezbaterilor despre viitorul Uniunii Europene.

Pe termen scurt încălcarea acestor drepturi înseamnă costuri mai mici pentru angajatori și o mai facilă abordare a forței de muncă pentru politicieni. Lipsa de sustenabilitate în creșterea economică, cu o accentuare a distribuirii inegale a cresteri economice, lipsa de predictibilitate sau capacitate redusă de a face față șocurilor sunt doar câteva din elementele cu care plătim.

Dacă dorim să fim parte a Europei atunci trebuie să învățăm să ne respectăm angajamentele internaționale, subliniază BNS.

Ca urmare, instituția solicită Guvernului și Parlamentului să procedeze în regim de urgență la inițierea unor consultări pentru modificarea legislației dialogului social, în concordanță cu prevederile celor două Convenții OIM analizate.

Dintre  drepturile încălcate prin prevederile legislative actuale menționează:

–       Deși legea reglementează dreptul la grevă, procedurile lungi și greoaie fac extrem de dificilă organizarea unei greve cu respectarea legii.

–       Angajatorii nu au obligația consultării salariaților asupra unor aspecte precum reducerea săptămânii de lucru ca urmare a dificultăților economice.

–       Legislația românească interzice discriminarea pe motiv de apartenență la un sindicat însă nu furnizează nici un fel de instrumente pentru a proteja lucrătorul în acest sens, nici măcar nu prevede reîncadrarea persoanei discriminate pentru apartenență la un sindicat.