Finanţele trebuie să lămurească cum şi pentru ce beneficii vor plăti contribuţii cei cu venituri din activităţi independente. Deşi măsura a intrat în vigoare la 1 iulie, normele de aplicare întârzie.

Modificările aduse Codului fiscal  la 1 iulie derutează inclusiv specialiştii în fiscalitate. Parte dintre măsurile intrate deja în vigoare sunt imposibil de pus în aplicare în lipsa unor norme de clarificare. Deşi ministrul Sebastian Vlădescu a anunţat că acestea vor fi gata într-o săptămână, publicarea lor întârzie. O primă problemă cauzată de neclaritatea noilor prevederi a fost întâmpinată de bănci, dar şi de clienţii acestora care au primit veniturile din dobânzi, inclusiv cele câştigate înainte de 1 iulie, diminuate integral cu impozitul de 16%. Fără norme de aplicare, băncile au fost puse în situaţia de a lua impozitul conform prevederii din ordonanţa de urgenţă de modificare a Codului fiscal, respectiv plata la dobânda realizată deşi, evident, în unele cazuri însemna o impunere retroactivă. Pus în faţa faptului împlinit, ministrul Vlădescu a transmis o scrisoare băncilor, prin care lămurea cum se reţine acest impozit: doar pentru dobânda obţinută după 1 iulie. Scrisoarea a substituit un act normativ, adică normele de aplicare.

Şi mai dificil de pus în practică este noua reglementare care instituie plata contribuţiilor de asigurări pentru veniturile din activităţi independente. În afara principiului enunţat, potrivit căruia va fi obligatorie contribuţia individuală la pensii (10,5%), sănătate (5,5%) şi şomaj (0,5%), mai există o singură precizare: plafonarea plăţilor la cinci salarii medii brute. Pe an, după cum a declarat Vlădescu, pentru că actul normativ nu face această menţiune. În rest, rămân multe întrebări. Nici măcar specialiştii în taxe sau juriştii nu se hazardează să speculeze care este intenţia autorităţilor. Finanţele au emis un act normativ pe care acum se străduiesc să îl desluşească publicului.

Deocamdată, interpretări

„În procesul de redactare a normelor de aplicare, tehnicienii din Ministerul Finanţelor, dar şi cei din cadrul celorlalte ministere au o misiune destul de dificilă în a pune în concordanţă întreaga legislaţie incidentă în această materie“, spune avocatul Roxana Arghiroiu, coordonatoare a Departamentului Fiscal Boştină&Asociaţii.

Nu doar felul în care se va plăti, de către cine, când şi în ce condiţii ridică întrebări, ci şi care vor fi beneficiile. Orice contribuţie la un fond presupune un beneficiu. Or, un venit întâmplător nu poate asigura vechimea sau perioada minimă de contributivitate. În acest caz, cum ar putea primi ajutor de şomaj, de exemplu, cineva care a plătit contribuţii din când în când, pentru venituri obţinute în baza unor contracte cu durata determinată sau cum i se va calcula vechimea la pensie cuiva care a contribuit trei luni într-un an, cinci luni în altul sau deloc în al treilea? „În cazul în care normele nu vor aduce clarificări cu privire la sintagma orice venituri de natură profesională, altele decât cele salariale, pentru care ar urma să se datoreze contribuţii sociale plafonate, este important ca legile specifice de asigurări sociale să fie modificate în cel mai scurt timp posibil“, consideră Claudia Durus Sofianu, tax manager Ernst&Young.

Care beneficii?

Modificarea întregului cadru legislativ care reglementează contribuţiile pare inevitabilă. Posibilitatea ca problema să fie rezolvată doar prin norme este puţin probabilă. Roxana Arghiroiu spune că, în lipsa unor norme clare, se poate specula asupra intenţiei legiuitorului în două moduri. În ambele situaţii, aceasta crede că vor fi necesare modificări ale altor acte normative.

„Fie, coroborând noua definiţie dată noţiunii de activitate dependentă cu prevederile art. III, se pregăteşte terenul reconsiderării veniturilor realizate din exercitarea unor profesii libere (activităţi independente), în sensul asimilării lor cu cele obţinute din desfăşurarea unei activităţi dependente şi, în cazul acesta, este necesar să se aibă în vedere legile speciale de organizare şi exercitare a profesiilor respective, fie s-a avut în vedere schimbarea regimului contribuţiilor individuale ale persoanelor cu  profesii libere şi, în cazul acesta, legile speciale care reglementează regimul contribuţiilor trebuie modificate“, arată avocatul. Formularea ambiguă lasă, deocamdată, calea deschisă pentru diverse interpretări, pentru că nu reiese de nicăieri cum ar putea, eventual,  noii contributori să beneficieze de banii daţi. „Noi sperăm ca şi acest aspect să fie acoperit de eventuale modificări ale legilor speciale privind contribuţiile. Este posibil să se cumuleze contribuţiile aferente acestor venituri „întâmplătoare“, de exemplu, cu cele generate de un contract individual de muncă, iar vechimea în muncă – pe baza contractului de muncă – să fie luată drept referinţă pentru stabilirea perioadei de cotizare“, spune Claudia Durus Sofianu.

Totodată, mai trebuie lămurit dacă plăţile vor fi anuale sau lunare, dacă vor fi reţinute de plătitorii de venituri sau de cei care le obţin şi cum se vor depune declaraţiile. Întârzierea apariţiei normelor arată că inclusiv autorităţile au mari dificultăţi să explice cum se va proceda cu plata acestor contribuţii în practică şi să justifice, în acelaşi timp, beneficiile acestora.

În lipsa unor norme clare de aplicare ale acestui articol (din Codul fiscal n.r.), se poate doar specula asupra intenţiei legiuitorului.
Roxana Arghiroiu, avocat Boştină&Asociaţii

9.180 de lei este plafonul anual la care persoanele cu activităţi independente vor plăti contribuţiile de asigurări individuale de 16,5% cumulat