Lucrătorii străini trimit acasă, din România, sute de milioane de euro

Americanii, italienii, spaniolii şi nemţii domină topul migranţilor care lucrează în România din punctul de vedere al sumelor pe care le transferă în ţara de origine. Lucrătorii străini din România au trimis acasă 305 milioane de euro în 2008, cu 55 de milioane de euro mai mult decât în 2007. Potrivit Institutului de Statistică al UE (Eurostat), migranţii rezidenţi în România de cel puţin un an au transferat în statul de origine 240 de milioane de euro, iar cei sosiţi

Americanii, italienii, spaniolii şi nemţii domină topul migranţilor care lucrează în România din punctul de vedere al sumelor pe care le transferă în ţara de origine.

Lucrătorii străini din România au trimis acasă 305 milioane de euro în 2008, cu 55 de milioane de euro mai mult decât în 2007. Potrivit Institutului de Statistică al UE (Eurostat), migranţii rezidenţi în România de cel puţin un an au transferat în statul de origine 240 de milioane de euro, iar cei sosiţi în ţară de mai puţin de un an (incluzând aici şi lucrătorii sezonieri sau care fac naveta peste graniţă) au scos din România alte 65 de milioane de euro.

Cei mai „strângători” au fost angajaţii de origine americană, ce au trimis în Statele Unite aproape 72 de milioane de euro în 2008. Italienii au trimis şi ei acasă 46,5 milioane de euro, în timp ce lucrătorii spanioli au transferat circa 40 de milioane de euro, aproape cât cei de origine germană (39 de milioane de euro). Migranţii francezi din România au reuşit să livreze în ţara natală 13,6 milioane de euro, urmaţi de britanici (10,3 milioane de euro), turci (7,9 milioane), greci (6,8 milioane de euro), austrieci (5,4 milioane), chinezi (3,3 milioane), bulgari şi canadieni (câte 2,7 milioane de euro), olandezi (2,4 milioane), maghiari (2,2 milioane) sau moldoveni (cu transferuri de 1,9 milioane de euro).

Cine intră în statistici

„În foarte puţine cazuri banii respectivi sunt trimişi de angajaţii marilor multinaţionale. În general, aceştia nu sunt plătiţi din bugetele locale, ci din fondurile unor companii cu sediul în străinătate. În unele situaţii, există firme special create în paradisuri fiscale pentru plata expaţilor”, arată Mădălina Popescu, general manager al Pluri Consultants. Aşa că, cel mai probabil, grosul remiterilor de bani spre străinătate are ca sursă câştigurile salariaţilor străini ai unor firme mici şi medii, dar şi câştigurile unor liber-pro­fesionişti sau mici întreprinzători stabiliţi în România. „Cei mai mulţi în această categorie sunt italienii, urmaţi de americani şi de germani. Cea ce se vede şi din volumul de bani transferat în ţările de origine”, spune Mădălina Popescu.

„Datele privind transferurile de bani dinspre emigranţi către ţările lor de origine sunt foarte dificil de procesat, pentru că este vorba de numeroase tranzacţii mici efectuate printr-o multitudine de canale, unori neoficiale sau ilegale”, explică reprezentanţii Eurostat. Astfel, banii ajung la destinatari prin transferuri bancare, prin poştă, prin firme de transport care oferă, mai mult sau mai puţin oficial, şi acest serviciu sau sunt livraţi direct (personal sau prin intermediari).

Tot mai mulţi clienţi străini

Una dintre cele mai la îndemână metode este utilizarea firmelor specializate. „În topul destinaţiilor către care se realizează cele mai frecvente transferuri de bani din România vom regăsi aceleaşi ţări din care se fac şi cele mai multe transferuri către ţară, respectiv Franţa, Germania, Italia, Marea Britanie, Spania şi Statele Unite. La acestea se adaugă ca destinaţii ţările vecine, cum ar fi Moldova, Ucraina sau Serbia, dar şi unele state asiatice – precum China, Filipine sau India”, dezvăluie Alexandru Bădulescu, country director Western Union România şi Bulgaria. El mai spune că o schimbare importantă înregistrată în ultimii ani este creşterea numărului cetăţenilor străini care folosesc serviciul Western Union pentru a efectua transferuri de bani în afara României.

În 2008, expediţiile de bani dinspre România au reprezentat doar 1,5% din totalul tranzacţiilor realizate pe plan local prin Smith&Smith. În 2009, proporţia lor a ajuns la 2,6%, cuantumul sumelor transferate crescând, la rândul său, cu 150% faţă de anul precedent. Nu acelaşi lucru s-a întâmplat cu suma medie pe tranzacţie, care a scăzut cu circa o cincime.

Cele mai importante destinaţii pentru clienţii Smith&Smith au fost Moldova (812 euro transferul mediu în 2008, 565 de euro în 2009), Grecia (1221 de euro transferul mediu în 2008, 934 de euro anul trecut) şi Italia (aici s-a înregistrat o creştere a mediei pe tranzacţie, de la 405 euro în 2009 la 514 euro în 2009). Spania, Israel ori spaţiul ex-sovietic s-au numărat, de asemenea, printre ţările spre care s-au făcut numeroase transferuri în ultimii ani.

Cele 305 milioane de euro trimise acasă de emigranţii din România pălesc în faţa celor 6,3 miliarde primite de români de la rudele plecate la muncă peste hotare. Dacă, însă, după ieşirea din criză ritmul accentuat de dezvoltare economică se va relua, este posibil ca peste cinci-zece ani discrepanţa dintre ieşiri şi intrări să nu mai fie la fel de mare.

78,7 mld. euro au fost transferate, în 2008, în ţara de origine de către străinii care au obţinut venituri din muncă într-un stat mermbru al Uniunii Europene.