Sesizarea transmisă de Guvern la Curtea Constituţională nu urmăreşte blocarea majorării pedepselor pentru agresorii sexuali de minori, ci eliminarea oricăror „vulnerabilităţi” de ordin constituţional din prevederile actului normativ, a explicat premierul Ludovic Orban, într-un răspuns la scrisoarea deschisă ce i-a fost adresată de mai multe ONG-uri privitor la atacarea la CCR de către Executiv a proiectului de lege de modificare a unor articole din Codul penal şi din Codul de procedură penală.
„Tezele transmise în spaţiul public de anumiţi politicieni şi care v-au trezit îngrijorarea sunt în totalitate false. (…) Sesizarea transmisă de Guvernul României la Curtea Constituţională nu urmăreşte blocarea majorării pedepselor pentru agresorii sexuali de minori, aşa cum în mod voit au lăsat să se înţeleagă anumiţi politicieni care dovedesc din nou că sunt capabili să exploateze orice în beneficiul propriu, călcând în picioare adevărul şi manipulând cu cinism cetăţenii”, a transmis Orban.
”În distonanţă cu soluţiile legislative existente în Codul penal”
Potrivit acestuia, intervenţia Guvernului în procedura de verificare a constituţionalităţii legilor înainte de promulgare nu are în vedere blocarea promovării actului normativ, ci eliminarea oricăror „vulnerabilităţi” de ordin constituţional, „în scopul necompromiterii întregului demers legislativ”, ca urmare a unor eventuale sesizări ulterioare ale Curţii Constituţionale prin intermediul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti.
„Sesizarea nu vizează majorarea pedepselor propuse prin lege, ci se referă la o singură prevedere, care a fost introdusă în cadrul dezbaterilor din Comisia juridică a Camerei decizionale, sub formă de amendament, afectând coerenţa instituţiei prescripţiei răspunderii penale”, a precizat premierul.
El a adăugat că soluţia legislativă privind imprescriptibilitatea răspunderii penale pentru infracţiunile de viol şi act sexual cu un minor vine „în distonanţă” cu soluţiile legislative existente în Codul penal în cazul celorlalte infracţiuni din acelaşi domeniu, având acelaşi obiect juridic, precum cele de trafic de persoane (art. 210 din Codul penal), trafic de minori (art. 211 din Codul penal), proxenetism (art. 213 din Codul penal), agresiune sexuală (art. 219 din Codul penal), pornografie infantilă (art. 374 din Codul penal), care ar urma să fie în continuare supuse prescripţiei răspunderii penale, „doar violul şi actul sexual cu un minor fiind imprescriptibile, ceea ce ar crea şi o discriminare privind victimele unor astfel de infracţiuni”.
”Respectarea principiilor constituţionale”
„Sunt conştient că traumele unui copil victimă a unei agresiuni sexuale lasă urme pentru tot restul vieţii şi acest tip de infracţiune trebuie (…) pedepsit cât se poate de aspru şi cercetat şi judecat în orice moment după producerea ei.
Asta nu înseamnă însă că un copil victimă a proxenetismului sau traficului de persoane este mai puţin afectat şi că bestiile care comit aceste infracţiuni nu trebuie să suporte aceleaşi măsuri legale.
Prin sesizarea transmisă Curţii Constituţionale, Guvernul a urmărit respectarea principiilor constituţionale, având în vedere că o lege adoptată cu vulnerabilităţi de ordin constituţional va genera dificultăţi ulterioare în aplicarea sa, spre exemplu, declararea ca neconstituţională ulterior adoptării sale, cu afectarea dosarelor în curs şi va avea efectul opus celui scontat”, a completat Orban.
”Eliminarea unei vulnerabilităţi juridice”
El a afirmat că sesizarea către CCR „nu apără infractorii”, „aşa cum susţin tocmai politicienii partidului care a propus, susţinut şi adoptat legi pentru eliberarea din puşcării a zeci de mii de infractori, inclusiv a unora care au comis infracţiuni sexuale împotriva minorilor”.
Potrivit prim-ministrului, sesizarea urmăreşte, „mai ales”, eliminarea unei vulnerabilităţi juridice prin adoptarea unui cadru legislativ „care ar fi discriminatoriu” pentru victimele unor infracţiuni şi care ar putea duce la compromiterea întregii legi, inclusiv la posibilitatea ca aceia care comit infracţiuni sexuale şi infracţiuni sexuale împotriva minorilor să scape de pedepse din acest motiv.
El a susţinut că Guvernul şi-a adus o „contribuţie substanţială” la procesul de adoptare a propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii 286/2009 privind Codul penal, precum şi pentru modificarea articolului 2.23 alineat (2) din Legea 135/2010 privind Codul de procedură penală, atât prin emiterea unui punct de vedere favorabil, cât şi prin formularea de amendamente în cursul dezbaterilor parlamentare, „inclusiv prin formularea unor soluţii legislative concrete privind înăsprirea regimului sancţionator pentru toate infracţiunile contra libertăţii şi integrităţii sexuale, precum şi pentru cele privind traficul de persoane şi minori sau pornografia infantilă, şi nu doar pentru cele care au format obiectul iniţial al propunerii legislative, acesta fiind mult mai restrâns”.
