Ludovic Orban, președintele PNL, are strategia pentru a construi o majoritate parlamentară rezultată după alegerile generale din 6 decembrie alcătuită doar cu PNL-PMP-UDMR.
Strategia constă in potențarea imagologică și factuală a lui Nicușor Dan, Primarul General al Bucureștiului, ca ,,lider spiritual,, al acelor parlamentari ai USR interesați să devină parte a doritei majorități parlamentare de dreapta, posibilă după alegerile din 6 decembrie. Nicușor Dan poate deveni magnet politic. El este al doilea cel mai votat om politic din Romania după președintele Iohannis și deține o poziție extrem de vizibilă la nivel național.
Strategia PNL: plecarea unor grupuri de parlamentari din USR-PLUS, după alegerile din 6 decembrie și concentrarea lor într-un corp parlamentar independent care să susțină viitoarea guvernare Orban. La această strategie se lucrează de mai mult timp, liderii PNL inventariind numele candidatilor USR la alegerile parlamentare din 6 decembrie. Dan Barna și-a asigurat o marjă de eroare, eliminând de pe listele parlamentare potențialii simpatizanți ai lui Nicușor Dan, cunoscuți ca ,,nicușoristi,,. Sunt publice scandalurile interne din USR referitoare la întocmirea listelor parlamentare precum și acuzațiile multor lideri ai partidului la adresa lui Dan Barna pentru procedurile de eliminare a lor din joc, deși, ,,victimele,, fuseseră votate de membrii USR în procedura internă de selectare a viitorilor parlamentari. Liderii PNL nu au fost surprinși de luptele interne și de scandalurile din USR și își calculează strategia în continuare.
Planul lui Ludovic Orban și a liderilor PNL, de întărire a forțelor politice de dreapta din Legislativ prin atragere de parlamentari de la alte partide, nu este singulară pe scena politică românească. Se practică de peste 25 de ani. Strategia nu este nici absconsă. În ultimele săptămâni, liderii liberali declară vocal, public, faptul că își doresc o guvernare a partidelor de dreapta, PNL, PMP, UDMR. Și de luni de zile se dezvoltă sub ochii alegătorilor un conflict ascuțit între USR-PLUS și PNL. Conflict cu miză electorală explicită dar și cu daune la nivel parlamentar contabilizate de ambii beligeranți. Doar un exemplu: numărul de voturi de neînțeles primite de deputatul PSD Florin Iordache în Parlament pentru ocuparea funcției de președinte al Consiliului Legislativ, la pachet cu numărul de voturi similare obținute de senatorul USR, George Dîrcă, pentru o funcție secundă în aceeași instituție. Atunci, la sfârșitul lunii octombrie, liderii PNL i-au acuzat pe cei ai USR-PLUS de complicitate și parteneriat politic cu PSD. Zilele trecute a venit rândul liderilor USR-PLUS să-i acuze pe liberali că nu au susținut intrarea pe ordinea de zi, la Senat, a proiectului privind desfășurarea, pe 6 decembrie, a referendumului ,,Fără penali în funcții publice,,. PNL a replicat, declarând că a evitat o capcană procedurală întinsă de PSD pentru a impune amânarea alegerilor parlamentare pe 14 martie 2021.
Intenția lui Ludovic Orban de a face o majoritate parlamentară PNL-PMP-UDMR, făcută publică de premier cu câteva luni în urmă, nu este surprinzătoare. Doar PNL, PMP și UDMR sunt oficializate, la nivel european, ca partidele de dreapta din România. Cele trei formațiuni sunt membre ale Partidului Popular European, PPE, uniunea partidelor de dreapta din Europa. PSD este membru al SPD, uniunea partidelor de stanga din Europa iar alianța USR-PLUS face parte din gruparea partidelor europene de centru-stânga, Renew Europe, grupare condusă de la Bruxelles de liderul PLUS, Dacian Cioloș. Clasificarea partidelor după identitatea politică pe care și-au asumat-o este mult mai limpede la nivel european decât în România.
Sursă foto: Inquam Photos / George Călin